Capcana din noua lege a salarizării. Cine câştigă, cine dă mai mult impozit la stat

Noua lege a salarizării încă aşteaptă să fie creionată în detaliu de politicieni. Salariile românilor sunt subiectul unor negocieri intense între ministerul Muncii şi sindicate ori patronate! Noua lege a salarizării, care ar fi trebuit să fie gata de anul trecut, vine cu schimbări importante pentru bugetari.

În primul rând, salariile la stat vor fi formate din două componente: partea fixă, partea variabilă. Mai exact, românii vor câştiga în funcţie de performanță după adoptarea noii legi a salarizării. O parte a salariului va fi fixă, aceeaşi în fiecare lună. O altă parte va fi variabilă, în funcţie de rezultatele muncii.

Legea salarizării unitare 2024. Majorarea aşteptată de categoria cea mai numeroasă de bugetari s-ar putea amâna

Noua lege prevede, de asemenea, sporuri de maximum 20%. Mai mult, niciun salariu nu îl va depăși pe cel al preşedintelui, iar ierarhizarea va fi reformată, în funcţie de cât de grea sau importantă este munca depusă, spun autorizațiile. Românii speră că vor câştiga mai mult, iar inechitățile vor fi eliminate.

În aceste condiţii unele venituri ale bugetarilor pot scădea semnificativ.

„Riscul cel mai mare apare la angajații care beneficiază de multe sporuri succesive, de radiații, de  condiții vătămătoare.
Evident că se operează tăierea acelor sporuri şi ne așteptam ca salariul acolo să scadă„, spune Bogdan Glăvan, profesor de economie.

Forma finală a legii salarizării ar urma să fie gata anul acesta, deşi ar fi trebuit finalizată încă din 2023.

Important de menţionat că pentru consultanță România plătește taxe în valoare de 40,75 de milioane de euro la Banca Mondială, ai cărei specialişti au venit cu o serie de scenarii şi pentru impozitul progresiv şi anume:

• 10% impozit pentru salariile până în 4,000 de lei brut
  20% impozit pentru ceea ce depășește 4,000 de lei brut
  Facilitați pentru familiile cu mai mulţi copii (creştere a alocațiilor în funcţie de numărul de copii)
  reducerea impozitelor pentru familiile care au între 12.000 şi 60.000 de lei /an.

Citeşte şi

Legea salarizării unitare. Sporuri şi compensare cu timp liber pentru bugetarii care lucrează în weekend

Noua lege a salarizării: Toate sporurile vor fi introduse în salariu

„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, cuantumul brut al sporurilor pentru condiţii de muncă prevăzute de Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, acordat pentru luna anterioară se introduce în salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie şi indemnizaţiile de încadrare, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie şi indemnizaţiile de încadrare prevăzute de prezenta lege se majorează în mod corespunzător”, este prevederea esențială a proiectului de lege.

Noua lege a salarizării în sistemul public schimbă ierarhiile

Potrivit noului sistem, funcțiile din sectorul public vor fi ierarhizate pe o scară de la 1 la 12. Această ierarhizare va juca un rol crucial în determinarea salariilor funcționarilor publici.
Cel mai înalt coeficient de ierarhizare, adică gradul 12, se preconizează a fi alocat președintelui României. Cu toate acestea, formula exactă de calcul nu a fost încă stabilită. Experții iau în considerare mai multe opțiuni, inclusiv raportarea la salariul minim pe economie sau introducerea unui nou indice de referință.

Potrivit noii legi a salarizării, diverse funcții cu responsabilități și niveluri de experiență similare vor fi plasate la același nivel în ierarhie. De exemplu, poziții precum manager de spital, președinte de secție la instanțe sau secretar general al unei primării ar putea împărți același grad, și anume gradul 10.

În categoria funcțiilor similare, dar plasate la nivelul 9 din ierarhie, se regăsesc profesii cum ar fi judecător, decan, medic, profesor universitar, programator IT sau director financiar/contabil într-un spital.

Profesorii se regăsesc la gradul 7 potrivit noului sistem

Ierarhia continuă, cuprinzând funcții precum farmacist, șef de birou vamal, inginer-șef de cadastru sau director de departament într-un minister la nivelul 8. În ierarhie, la gradul 7, se regăsesc poziții precum profesor, expert criminalist, consilier parlamentar, lector universitar sau dirijor.

Noua lege a salarizării mai arată că posturile de fiziokinetoterapeut, asistent medical sau muzeograf vor ocupa poziția 6, în vreme ce funcția de economist, asistent medical, asistent social, învățător și educator se află la gradul 5.

Funcțiile de conducere cu studii superioare sau medii și poziții de execuție, cum ar fi polițist local, economist sau asistent maternal, sunt plasate la nivelul 4. La nivelul 3 se regăsesc funcții cu doar studii medii sau postliceale, cum ar fi contabil și șef de depozit.

Ierarhia se încheie cu gradele 2 și 1, care includ funcții precum brancardier, șofer, infirmieră și șofer autosanitară la nivelul 2, și posturi cum ar fi paznic, secretar-dactilograf și spălătoreasă la gradul 1.