Capsula Dragon s-a desprins de ISS şi a fost recuperată din Oceanul Pacific

Capsula Dragon, fără echipaj uman, a atins apa Oceanului Pacific după o coborâre lină, frânată de trei paraşute uriaşe, la ora 19.22 GMT, au anunţat reprezentanţii NASA şi cei ai companiei SpaceX. Câteva ambarcaţiuni au pornit apoi în mare viteză pentru a recupera capsula.

Capsula s-a desprins de ISS cu ajutorul unui braţ robotizat, manevrat de unul dintre cei şase astronauţi prezenţi la bordul staţiei, în jurul orei 13.29 GMT, iar apoi s-a îndepărtat de ISS, propulsată de motoarele sale orbitale.

Dragon şi-a pornit apoi motoarele operaţionale pentru 12 minute, pentru a-şi micşora viteza şi pentru a se plasa pe orbita terestră.

La altitudinea de 13.700 de metri, două paraşute supersonice s-au deschis, urmate de deschiderea, la 3.000 de metri, a altor trei paraşute uriaşe.

Alte articole

NASA va distruge în mai puţin de zece ani Staţia Spaţială Internaţională. Întreaga structură va fi prăbuşită în „Cimitirul navelor spaţiale”

Centrul spaţial din Houston a controlat operaţiunea de desprindere de ISS a capsulei Dragon, un vehicul de şase tone în forma unui clopot, echipat cu două antene solare. Centrul de control al companiei SpaceX, din localitatea californiană Hawthorne, a preluat apoi controlul asupra manevrelor de revenire în atmosferă, în timp ce NASA a contribuit cu sprijin tehnologic în privinţa serviciilor de comunicare.

SpaceX a lansat capsula Dragon la bordul unei rachete Falcon 9, pe 7 octombrie, de la baza aeriană Cape Canaveral din Florida. Plasarea capsulei pe orbită a fost reuşită, în ciuda defectării unuia dintre cele nouă motoare ale lansatorului Falcon 9.

Dragon, care a efectuat prima livrare comercială de alimente, echipamente şi combustibil la bordul ISS, pentru NASA, a fost primul vehicul privat care s-a conectat la staţie, în luna mai, cu ocazia unui zbor demonstrativ, care a deschis o nouă eră în transportul spaţial pe orbită.

Capsula automatizată a livrat la bordul ISS 454 de kilograme de echipamente şi provizii şi a adus pe Terra o cantitate de 758 de kilograme – rezultatele unor experimente ştiinţifice, dar şi deşeuri.

Această primă livrare spaţială realizată de o companie privată a fost efectută în baza unui contract în valoare de 1,6 miliarde de dolari încheiat cu NASA, potrivit căruia SpaceX va realiza 12 misiuni de aprovizionare a ISS, în patru ani, în cadrul cărora va transporta cel puţin o cantitate de 20 de tone de alimente şi echipamente.

Ţinând cont de succesul obţinut de capsula Dragon şi de lansatorul ei, SpaceX speră să transporte la bordul staţiei o cantitate de 60 de tone de provizii.

Următoarea lansare a capsulei Dragon spre ISS este prevăzută a avea loc în principiu în ianuarie 2013.

NASA pariază pe SpaceX şi alte companii private pentru a prelua misiunea navetelor spaţiale, al căror program s-a încheiat în iulie 2011. NASA doreşte să aprovizioneze ISS cu costuri cât mai mici, dar şi să transporte cu propriile vehicule astronauţi, începând cu 2015.

NASA a încheiat un contract de reaprovizionare a ISS, în valoare de 1,9 miliarde de dolari, şi cu compania Orbital Sciences Corporation, care va efectua primul ei zbor de testare, în lunile viitoare, de la noua bază spaţială americană, din statul Virginia.

Companiile SpaceX, Boeing şi Sierra Nevada au fost selecţionate recent pentru a construi un vehicul spaţial privat destinat transportului de astronauţi la bordul ISS dar şi pe alte destinaţii orbitale.

După retragerea din circulaţie a navetelor americane, în 2011, NASA depinde exclusiv de capsulele ruseşti Soyuz – care au trei locuri – pentru a-şi trimite astonauţii la bordul ISS şi plăteşte Rusiei suma de 63 de milioane de dolari pentru un loc la bordul acestor vehicule.

În ceea ce priveşte misiunile de aprovizionare, ISS depinde de vehiculele automatizate de tip cargo ruseşti Progress, europene (ATV) şi japoneze (HTV), care sunt create pentru a fi folosite o singură dată şi care se autodistrug arzând la reintrarea în atmosfera terestră, la finalul misiunii.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 350 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.