Toţi cei 209 cardinali sunt convocaţi de decanul Colegiului Sfânt, cardinalul Angelo Sodano, atât prelaţii electori – cei cu vârste până în 80 de ani, cât şi cei care au depăşit această vârstă, luni, la reuniunea de la Vatican ce se va desfăşura cu uşile închise.
Cei 66 de cardinali veniţi din afara Romei au sosit deja sau erau pe cale să sosească. Ceilalţi 75 trăiesc deja în capitala italiană. Unii, bolnavi, infirmi sau bătrâni, şi-au prezentat scuze. Conclavul nu va putea fi convocat decât atunci când toţi electorii, în prezent în număr de 115, vor fi prezenţi.
Luni, la reuniunea cardinalilor, se vor discuta problemele Bisericii Catolice şi se va stabili profilul ideal al viitorului Suveran Pontif. Alegerea este mai dificilă decât oricând, viitorului candidat cerându-i-se multe calităţile, între care cele de îndrumător, reformator, persoană cu autoritate şi garant al tradiţiei. În timpul „congregaţiilor” şi altor reuniuni informale, candidaturile vor fi oficializate, iar în jurul candidaţilor se vor forma alianţe.
Vaticanul este în perioada „Sede vacante”, ilustrată pe timbrele poştale ale poştei printr-o umbrelă roşie deasupra cheilor încrucişate ale Sfântului Petru. Capela Sixtină este închisă publicului în toată această perioadă.
Demisia lui Benedict al XVI-lea îi afectează şi pe funcţionarii micului stat care lucrează mai mult decât de obicei. Ei nu vor primi fără îndoială prima de 1.000 de euro aşa cum s-a întâmplat la moartea papei Ioan Paul al II-lea, în 2005.
„Gestul neaşteptat de a demisiona al Papei a bulversat şi calculele” cardinalilor care se vor aduna în Conclav şi nu este exclusă „o decizie îndrăzneaţă„, ca în 1978, după şocul teribil al morţii lui Ioan Paul I după 33 de zile de Pontificat, când a fost ales Karol Wojtyla, un polonez la care nimeni nu se aştepta, a explicat un cardinal aflat la pensie.
Favoriţi cu handicap
De această dată, fiecare dintre „favoriţi” are un handicap: Angelo Scola, un apropiat al Papei, are şanse dar faptul că este italian l-ar putea împiedica. Pe de altă parte, cardinalul din Viena, Christoph Schönborn, reformator şi fost elev al lui Benedict al XVI-lea, reprezintă o sinteză bună, dar contestarea în Biserica sa îl poate submina, scrie Mediafax.
Citeşte şi: Profeţia sfântului Malachia: Viitorul Papă va aduce sfâtşitul lumii
Nord-americanii, energici şi moderni, precum Sean O’Malley care a luptat împotriva pedofiliei la Boston, Timothy Dolan, arhiepiscop de New York, mediatizat şi strălucit, şi canadianul din Quebec, Marc Ouellet, mare cunoscător al Americii Latine şi teolog conservator, ar putea fi aleşi pentru a reforma Curia.
America Latină este uşor în retragere. Candidatul care se detaşează este arhiepiscopul de Sao Paulo, Odilo Scherer, moderat, creditat cu succes în dioceza sa şi care a lucrat la Roma.
În Africa, ghanezul Peter Turkson, guineeanul Robert Sarah – discret şi foarte apreciat de Benedict al XVI-lea – şi sud-africanul Wilfrid Napier, arhiepiscop de Durban, sunt de asemenea citaţi.
În ceea ce priveşte Asia, tânărul arhiepiscop de Manilla, Luis Antonio Tagle, în vârstă de 55 de ani, teolog şi pastor, este foarte apreciat, dar s-ar putea dovedi prea tânăr şi prea îndepărtat de centrii puterii.
Atât matematic, cât şi psihologic, şansele unui occidental sunt mai puternice decât ale unui favorit din sud, talentat dar mult mai puţin cunoscut. Potrivit cardinalului Maradiaga, alegerea nu se face între un european şi unul din afara Europei: „trebuie găsită persoana cea mai adaptată pentru a înfrunta provocările Bisericii„.