Datorită componentelor sale nutritive, carnea de peşte este cea mai recomandată de medici.
„Cea mai bună carne este carnea de peşte. Nu are hormoni, nu are pesticide, are grăsimi omega 3, e foarte uşor digerabilă. Sigur, carnea de peşte poate să fie şi ea poluată cu reziduuri din apele în care a trăit, cele mai des întâlnite fiind reziduurile de metale grele (mercur la peştele oceanic). Dar dacă mâncăm de două ori pe săptămână nu sunt probleme”, a declarat, pentru ROMÂNIATV.NET medicul nutriţionistul Corina Zugravu.
Carnea de curcan este sănătoasă, deoarece conţine antioxidanţi care previn apariţia aterosclerozei. Mai mult, aceasta are şi triptofan, un precursor al serotoninei, care dă stare de bine şi scade apetitul.
„Carnea de pasăre rămâne mai bună ca celelalte, fiind mai uşor digerabilă şi cu grăsimi mai sănătoase. Desigur, cea mai bogată în nutrienţi e cea de găină crescută pe sistem tradiţional, furajată natural şi expusă la soare. Carnea de curcan este acum la modă pentru că este o carne slabă, în comparaţie cu cea de găină, având un nivel minim de grăsimi saturate şi colesterol. Însă, din cauza aceasta, nu e prea bună la gust”, adaugă nutriţionistul Corina Zugravu.
Nu este recomandat să se consume pielea de la pui şi curcan, deoarece este alcătuită 100% din grăsime.
În cartea „Trăiesc, deci mă abţin”, dr. Mihaela Bilic subliniază şi importanţa consumului de carne de gâscă şi raţă. Aceste feluri de carne conţin mai mult fier decât carnea de pui sau curcan şi pot fi considerate campioni la categoria alimente pentru slăbit.
Carnea poate fi preparată fie la grătar, fie înăbuşite sau în pergament la cuptor. Gătitul umed în apă sau sosuri al cărnii creşte digerabilitatea proteinelor, în schimb dacă sunt preparate la grătar, căldura uscată le face mai greu de digerat. Nu este nevoie să adăugaţi ulei peste carnea albă, deoarece are suficientă grăsime. În loc de ulei puteţi folosi vin, bere, sos de roşii sau condimente.
În ceea ce priveşte organele animalelor (în special creierul), acestea sunt extrem de bogate în colesterol. Pentru cei care suferă de hiperuricemie-gută, ficatul, rinichii, splina sau burta sunt contraindicate, deoarece sunt bogate în nucleopurine. Cu toate acestea, ficatul şi splina sunt recomandate în caz de anemie, deoarece conţin fier. Mai mult, ficatul este o sursă importantă de retinol care este esenţială pentru vedere şi pentru tinereţea tenului. De reţinut este faptul că întotdeauna trebuie alese numai organe de la animale sănătoase şi tinere.
Consumul de organe, mai ales ficatul, ar trebui redus după vârsta de 40 de ani la bărbaţi şi după instalarea menopauzei la femei.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi precizează în cartea sa „Şi noi ce mai mâncăm” că anumite preparate din carne ar trebui consumate cu moderaţie sau chiar evitate, deoarece pot fi periculoase pentru sănătate.
Micii, deşi sunt foarte plăcuţi la gust, sunt indigeşti din cauza cantităţii foarte mari de grăsime animală. Prin densitatea calorică mare, aceştia conduc şi la apariţia obezităţii. Dacă sunt preparaţi pe grătar cu foc direct devin toxici din cauza arsurii şi a contaminării cu hidrocarburi. Mai mult, consumul excesiv de mici favorizează creşterea riscului unor cancere (de colon, vezică) sau al pancreatitelor acute, cronice sau cancerului de pancreas.
Cotletul sau ceafa de porc nu este recomandată nici dacă este preparată la grătar, fără foc, deoarece are un conţinut bogat de grăsime animală aterogenă. În ceea ce priveşte plăcinta cu carne sau şniţelele, aceste alimente sunt total neindicate, deoarece sunt, de asemenea, indigeste şi conţin multă grăsime. Ciolanul afumat cu fasole este o specialitate foarte consumată, însă combinaţia de legume cu proteinele grase din carne o fac nesănătoasă. Acest fel de mâncare este nu este recomandat persoanelor care suferă de hipertensiune, boli cardiovasculare, hepato-renale, dislipidemie sau obezitate.
Mezelurile şi afumăturile au un conţinut ridicat de sare, de aceea nu sunt recomandate persoanelor care suferă de hipertensiune arterială.