Profesorul și antropologul cultural Gheorghiță Ciocioi, profesor la Facultatea de Litere, Universitatea din București, atrage atenția asupra unui aspect lingvistic pe care cu siguranță omul de rând l-a omis.
Cea mai cunoscută rugăciune conține multe cuvinte provenite din limba slavă, însă printre acestea se regăsește un cuvânt cu origini maghiare.
„Dacă în rugăciunea ‘Tatăl nostru’ din ‘Evangheliarul slavo-român’ de la Sibiu (1551-1553) întâlnim expresia ‘izbăveaște-ne de reu’, la Coresi, atât în ‘Catehismul’ său (1560), cât și în Tetraevanghel (1561), e prezentă forma ‘isbăveaște pre noi de hitleanul’. Un termen maghiar ce a cunoscut mai apoi transformări în românește, fiind redat în scrierile religioase prin ‘viclean’. Așa cum îl cunoaștem și astăzi.
Citeste si Neurochirurgul Vlad Ciurea: De ce să spui rugăciunea „Tatăl Nostru” seara. Ce se întâmplă a doua zi
Semnificațiile cuvântului sunt știute: cineva lipsit de sinceritate, trădător, ascuns, prefăcut etc. În trecut, înțelesul, la români, era mai aproape însă de cel maghiar: om care își calcă credința, jurământul, cuvântul”. Ultima remarcă: „’Hitlen’, în maghiară, este format din termenul ‘hit’ = credință și negația ‘len’. Înțelesul, așadar, la vecinii unguri, este de: (om) lipsit de credință, necredincios, necreștin, păgân, în care nu poți avea încredere, infidel etc […]
Viclean? În trecut, înțelesul, la români, era mai aproape de cel maghiar: om care își calcă credința, jurământul, cuvântul”, explică Gheorghiță Ciocioi, potrivit jurnalul.ro
În cartea sa „Sănătatea creierului pe înţelesul tuturor„, medicul Vlad Ciurea scrie că prezenţa lui Dumnezeu în corp este indicată prin prezenţa serotoninei, hormonul fericirii şi în egală măsură hormonul credinţei.
„Creierul uman este legat de Divinitate, iar legătura dintre creierul uman şi credință e un fapt real. Prezența lui Dumnezeu în corpul uman este relevată prin prezența serotoninei, numită molecula credinței, şi a transmiţătorilor chimici, cu rol de credinţă, de producere a unui extaz, de fericire, mai ales mistică.
Există centri din creier conectați la Divinitate, la credință, care se pun în mai ales în partea anterioară a frunții, când are loc rugăciunea. În afară de sistemul nervos, şi glandele endocrine sunt legate de activitatea de credinţă.
S-a descoperit că în cortex, o porțiune din creier care este deasupra şi în zona mai ales stângă parietală, se află centrul credinței în Dumnezeu. S-a discutat şi pe baza unei aparaturi de tip RMN funcţional şi EEG-uri repetate, constatându-se că există un punct al lui Dumnezeu” (God Spot) în creierul uman”, susține dr. Vlad Ciurea.