Mihaela Bilic, detalii despre ce înseamnă, de fapt, să consumăm alimente alcaline. În ultimii ani, dieta alcalină a devenit tot mai populară, fiind adoptată de tot mai multe persoane în scopul îmbunătățirii sănătății și promovării unui stil de viață echilibrat.
Principiul fundamental al dietei alcaline constă în consumul de alimente care, după ce sunt metabolizate, au un efect alcalinizant asupra organismului. Aceasta implică în principal consumul de fructe și legume proaspete, nuci, semințe și alte alimente considerate a avea proprietăți alcalinizante.
Susținătorii dietei alcaline argumentează că aceasta poate contribui la echilibrarea pH-ului corpului, reducerea inflamației, îmbunătățirea sănătății digestive și sporirea nivelului de energie. Nutriționista Mihaela Bilic a detaliat alimentele care alcalinizează organismul, precum și cele care produc aciditate.
”Când vine vorba de sănătate, toată lumea știe că aciditatea nu e bună. Când spui acid te gândești la ceva care arde, care oxidează. Cu excepția stomacului, care are un mediu acid pentru a distruge bacteriile din mâncare, restul organelor și celulelor funcționează optim în mediu bazic. Menținerea echilibrului acido-bazic este esențial. Prin intermediul alimentației putem să influențăm acest echilibru, există alimente acidifiante și altele cu efect alcalinizant. Această acțiune depinde de compoziția lor nutritivă, mineralele și proteinele sunt elementele care fac să varieze pH-ul: proteinele fac pH acid, iar mineralele creează un pH alcalin.
Un specialist german a definit indicele PRAL, acronimul de la Potential Renal Acid Load. Acest indicator măsoară încărcătura renală acidă și se exprimă în miliechivalenți raportați la 100g aliment. Un PRAL pozitiv sau mai mare decât zero înseamnă un efect acidifiant asupra organismului. Indicele PRAL negativ sau inferior lui zero corespunde efectului alcalinizant. Un PRAL egal cu zero înseamnă efect neutru, alimentul nu influențează echilibrul acido bazic.
Oamenii de știință sunt de acord: un regim alimentar alcalinizant are efect benefic asupra organismului. Produsele industrializate și ultra transformate, precum și consumul excesiv de proteine de origine animală, produc un mediu acid și pregătesc terenul pentru o serie de patologii”, scrie medicul pe o rețea socială.
”Produse proteice, precum carnea, peștele și ouăle au indice crescut: 7,8 pentru vită/ 8,7 pentru pui/ 13,3 pentru porc și oaie, în jur de 7 pentru pește și fructe de mare și 7,47 pentru ouă.
Laptele și brânzeturile intră tot în categoria alimente acidifiante. Avem un indice pral 34 pentru parmezan, 15 pentru cașcaval, 6 pentru mozarella, 2,5 pentru lapte și 1,2 pentru iaurt.
Grăsimile alimentare sunt neutre vizavi de echilibrul acido bazic: indice PRAL zero pentru uleiul de măsline și de floarea-soarelui și 0,5 pentru unt, smântână și maioneză.
Legumele sunt alcalinizante: -14 pentru spanac, -5,2 pentru țelină, -4,9 pentru morcov, -4 pentru dovlecel și conopidă, -3,7 pentru ridichi și vinete. Broccoli ciupercile și ceapa au -1,5.
La fructe lucrurile stau la fel de bine, efect alcalinizant pe linie: -5,5 pentru banane, -4,8 pentru caise, -4 pentru struguri și kiwi, urmate de pară, măr, caise și ananas cu indice pral -2.
La capitolul leguminoase lucrurile se complică: avem efect alcalinizant pentru fasolea boabe cu indice pral -3, efect neutru pentru linte și efect acidifiant pentru năut, cu indice pral 2,6. Semințele și oleaginoasele sunt acidifiante, au valori cuprinse între 2,2 pentru migdale și 7,6 pentru alune.
Cerealele și făinoasele cresc aciditatea
Chiar dacă nu credeați, cerealele și făinoasele cresc aciditatea din organism: ovăzul are indice 13, fulgii de porumb au valoarea 6, făina de grâu și orezul 4,5 pâinea albă 3,7 iar pastele integrale 2,6. Quinoa și orzul sunt aproape neutre.
Concluzia? Indicele PRAL vine să confirme faptul că o dietă bogată în fructe și legume este alcalinizantă, deci sănătoasă. Cât despre alimentele cu indice PRAL crescut, ele nu trebuie eliminate din dietă, ci consumate în cantități mai mici”, concluzionează Mihaela Bilic pe o rețea socială.