În capitolul „Despre Sfinţii Epictet preotul şi Astion monahul, martiri almiridieni din Scythia” din Acta Santorum, celebra colecţie dedicată faptelor sfinţilor creştini începută de iezuitul olandez Jean Bolland în secolul al XVII, se prezintă vieţile şi destinul tragic ale doi credincioşi, despre care Biserica spune că au fost ocrotitorii Dobrogei vreme de 1.700 de ani. Certificarea existenţei celor doi, Epictet şi Astion, s-a datorat descoperirii făcute de o echipă de cercetători români şi americani, condusă de profesorul Mihail Zahariade, la cetatea antică Halmyris de lângă Murghiol, judeţul Tulcea.
Citeşte şi Peste 1.400 de morminte din Evul Mediu, descoperite lângă Biserica Neagră din Braşov
În 2001, la un an după reluarea lucrărilor la cetate, arhelogii au găsit o bazilică episcopală, fapt ce a confirmat scrierile din lucrarea Notitia Episcopatuum care susţin că Halmyris a fost, începând cu secolul al V-lea, sediul Episcopiei a Scythiei Minor, numele de atunci al Dobrogei. În ziua prăznuirii Adormirii Maicii Domnului, în 2001, Mihail Zahariade a anunţat că a descoperit osemintele celor doi martiri. Cercetătorii au presupus încă din primele clipe ale operaţiunilor că au de a face cu o descoperire foarte importantă datorită unei inscripţii de pe un perete al criptei, păstrată aproape intactă. Scrierea era în greacă şi în primele două rânduri s-a descifrat expresia “Martirii lui Hristos”, notează Obiectiv.info.
Pe rândul al cincilea s-a observat că era scris „Asto” şi puţin mai departe litera „n”. Pe al şaptelea rând şi ultimul s-au putut citi primele trei litere ale verbului „ibrio”, care înseamnă a molesta, a lovi. Pe baza acestor dovezi profesorul Zahariade a atribuit osemintele lui Epictet şi Astion, personajele din Acta Sanctorum. Identificarea a mers până la capăt pentru că antropologii Nicolae Miriţoiu şi Andrei Soficaru au stabilit că avem de a face cu rămăşiţele pământeşti a doi mariri, schingiuiţi şi executaţi prin decapitare. Epictet şi Astion au fost omorâţi la ordinul comandantului militar al provinciei Scythia Minor, Latronianus, pe motiv că învăţăturile lor îndepărtează pe mulţi de la jertfele aduse zeilor.
Citeşte şi Două AŞEZĂRI DACICE care datează din PREISTORIE, descoperite în Bihor VIDEO
Ion, cel mai vechi european
În anul 2002, o echipă de cercetători timişoreni a descoperit în Peştera cu Oase de lângă Anina resturile celui mai vechi om modern din Europa. Este vorba de o mandibulă a unui homo sapiens care a trăit acum 38.500 de ani, mai devreme decât orice confrate de al său găsit pe vechiul continent. A fost botezat Ion. Arhelogul portughez João Zilhão a explicat că prezenţa lui în Munţii Aninei se explică prin faptul că perioada în care el a trăit era una în care homo sapiens intra în Europa, iar zona Banatului a fost un culoar în acest sens. Concomitent, neanderthalienii îşi trăiau ultimele lor clipe în Europa. Datarea mandibulei a fost făcută de antropologul american Erik Tinkaus.
Citeşte despre alte descoperiri arheologice importante din ultimii 23 de ani din România pe Obiectiv.info.