Motivele pentru care tinerii ajung să experimenteze depresia, respectiv anxietatea, sunt diverse. Cert este că mai bine de jumătate dintre cei care au fost chestionați au ajuns să aibă o stimă de sine scăzută, potrivit unui raport prezentat de Asociația Pastel.
În 2023, cifrele cu privire la tinerii din România se prezintă astfel:
Aceste date au fost prezentate la un eveniment dedicat tinerilor, în cadrul căruia s-au desfășurat activități interactive și au fost oferite sfaturi practice, sub îndrumarea unui psihoterapeut, Simona Stoica.
„Prin acest proiect, Asociația Pastel își propune să îi ajute pe adolescenți să-și îmbunătățească relația cu propria persoană și să conștientizeze importanța iubirii de sine care să ducă spre o mai mare încredere în forțele proprii”, au transmis organizatorii evenimentului.
RomâniaTV.net a dezvoltat pe marginea acestui subiect cu psihoterapeutul Simona Stoica:
Care sunt cele mai mari temeri ale copiilor, în ziua de azi? Care sunt principalele cauze?
Copiii pot avea o varietate de temeri, care pot varia în funcție de vârstă, experiențele individuale, mediul în care trăiesc. Unele frici sunt normale și specifice fiecărei vârste in parte, altele pot fi un semn al unei dificultăti ce nu a fost depașită și blochează dezvoltarea copilului.
Fricile normale, ca de ex frica de zgomot puternic la un sugar, frica de insecte la un copil prescolar, frica de a nu avea prieteni la un scolar, etc sunt frici așa zis “normale”, care o dată cu etapele de creștere, de dezvoltare a competențelor cognitive, sociale și emoționale, dispar. Altele rămân și perturbă relaționarea copilului cu mediul.
Cu toate acestea, unele dintre principalele temeri ale copiilor astăzi includ:
Teama de Singurătate – temeri legate de izolare, neintegrare socială și lipsa de prieteni, accentuată în ultimii ani post-pandemie.
Teama de Bullying – comportamentul agresiv, bullying-ul sau hărțuirea poate fi o temă comună și poate avea un impact puternic asupra stimei de sine și a încrederii copilului.
Rezultatele școlare – temeri legate de performanțele lor academice, precum și de competiția cu colegii lor.
Presiunea socială – copiii pot simți presiunea de a se conforma normelor sociale, fapt care poate să determine temeri legate de respingere, ridiculizare sau discriminare.
Violența și agresivitatea prezentată prin mass media – unii copiii pot fi îngrijorați de violența din comunitatea lor sau de evenimentele tragice prezentate la știri, precum razboi, atacuri teroriste, cutremur sau agresiuni în masă.
Probleme de sănătate – temeri legate de boli (Covid), accidente sau lipsa de acces la asistență medicală.
Diverse frici/fobii – ce se mentin și după vârsta prescolară, pot avea temeri legate de insecte, întuneric, înălțime, apa sau alte fobii. Unele dintre temerile părinților pot fi resimțite și transmise copiilor.
Cauzele apariției acestor temeri:
– o predispoziție genetică, societatea, mass-media ce prezintă o lume periculoasă, instabilă și impredictibilă, stil parental hiperprotectiv ce inhibă curiozitatea copilului de a întâlni lumea, evenimente de viață stresante (divorțul părinților, spitalizare prelungită, boli cronice, etc)
Este de folos înțelegerea temerilor specifice vârstei copilului.
Un mediu de creștere predictibil și oferirea unui sprijin adecvat din partea părinților poate ajuta la reducerea anxietății, la creșterea încrederii copilului și depășirea temerilor.
Cum pot fi preîntâmpinate la copii stările psihice menționate în studiu – depresie, anxietate, stimă de sine scăzută?
Prevenirea problemelor de sănătate mentală la copii este importantă și poate ajuta la dezvoltarea unui copil sănătos emoțional.
Părinții, aparținătorii, profesorii contribuie într-o mare măsură la preîntâmpinarea apariției acestor stări psihice dificile.
Comunică cu copilul: Creează un mediu de comunicare deschis cu copilul tău și încurajează-l să îți împărtășească gândurile, emoțiile și preocupările sale. Ascultă-l fără să îl judeci și încearcă să îi oferi sprijin și sfaturi într-un mod calm și înțelegător.
Fii un exemplu pozitiv: Copiii învață multe de la părinții lor, inclusiv modul în care să facă față situațiilor dificile și să își gestioneze emoțiile. Încearcă să fii un exemplu pozitiv pentru copilul tău și să îi arăți cum să rămână optimist, sănătos și echilibrat.
Încurajează activitățile fizice: Exercițiul fizic este benefic pentru sănătatea mentală, deoarece eliberează endorfine, hormoni care ajută la reducerea stresului și îmbunătățirea stării de spirit. Încurajează copilul să participe la activități fizice, cum ar fi sportul, jocurile în aer liber sau plimbările.
Încurajează activitățile creatoare: Activitățile creatoare, cum ar fi desenul, pictura sau cântatul, pot fi o modalitate excelentă pentru copii de a-și exprima emoțiile și de a-și construi stima de sine. Încurajează copilul să își exploreze creativitatea și să își găsească pasiuni.
Acordă atenție nutriției: Nutriția adecvată este importantă pentru sănătatea mintală și fizică. Asigură-te că, copilul tău are o dietă echilibrată și sănătoasă, cu o varietate de alimente nutritive, cum ar fi fructe și legume.
Caută ajutor profesional: Dacă observi semne de depresie, anxietate sau alte probleme de sănătate mentală la copilul tău, ia în considerare să ceri ajutor profesionist. Un terapeut sau un consilier poate ajuta copilul să-și gestioneze emoțiile și să dezvolte noi abilități.
În ce măsură sunt provocate aceste probleme de activitatea în social media? Cum ar trebui să procedeze părinții?
În ultimul timp, există un interes crescut privind efectele utilizării rețelelor de socializare și a altor tehnologii digitale asupra sănătății mintale, inclusiv asupra copiilor și adolescenților.
Cu toate acestea, relația dintre utilizarea rețelelor de socializare și problemele de sănătate mintală la copii este încă subiectul unor dezbateri și cercetări continue.
Unii experți susțin că utilizarea excesivă a rețelelor de socializare poate contribui la probleme precum anxietatea, depresia, izolarea socială și stima de sine scăzută. Acest lucru se datorează în parte faptului că rețelele de socializare pot crea o presiune socială și o nevoie de a se compara cu alții, ceea ce poate duce la sentimente de inadecvare și nesiguranță. De asemenea, utilizarea prelungită a dispozitivelor electronice poate afecta somnul și poate duce la oboseală și iritabilitate.
Cu toate acestea, sunt voci care argumentează că utilizarea rețelelor de socializare poate fi benefică pentru copii și adolescenți, deoarece le permite să își dezvolte relații sociale, să învețe noi abilități și să își exprime creativitatea.
Prin urmare, consider că este necesar să se stabilească limite clare în ceea ce privește utilizarea rețelelor de socializare și a altor tehnologii digitale pentru copii și adolescenți, pentru a evita excesul și pentru a promova un echilibru sănătos între online și offline. Este important să se ofere copiilor sprijin emoțional și să li se acorde atenție.
Care este cea mai bună soluție pentru combaterea bullyingului în școli? Legi și regulamente mai dure sau programe create special pentru copii, pentru a ști cum să se comporte adecvat într-un colectiv? Cât de mult contează și educația din familie?
Bullyingul poate avea un impact semnificativ asupra sănătății mentale și fizice a copiilor, precum și asupra performanței școlare. Pentru a preveni și a combate bullyingul în școli, este necesar să se abordeze această problemă într-un mod holistic, care implică colaborarea între elevi, cadre didactice, părinți și administrația școlii.
Câteva soluții și strategii care pot fi utile în acest sens:
Educația și conștientizarea: Înainte de a putea preveni și combate bullyingul, elevii trebuie să înțeleagă ce înseamnă acest comportament și care sunt consecințele sale. Este necesar să se ofere elevilor o educație adecvată cu privire la bullying, cum să recunoască comportamentul abuziv și ce trebuie să facă în cazul în care observă astfel de comportamente.
Supervizarea și monitorizarea: Personalul școlii trebuie să monitorizeze activitățile elevilor și să intervină rapid în cazul în care se observă comportamente abuzive. Supervizarea poate fi realizată în diferite moduri, cum ar fi supravegherea activităților recreative sau monitorizarea video.
Promovarea comunicării și a relațiilor sănătoase între elevi: Să încurajăm comunicarea deschisă și sănătoasă între elevi, astfel încât să poată rezolva conflictele într-un mod adecvat. Activitățile care implică cooperarea și lucrul în echipă pot ajuta la dezvoltarea abilităților de comunicare și la îmbunătățirea relațiilor între elevi.
Implicarea părinților: Implicarea părinților poate fi esențială în prevenirea și combaterea bullyingului. Părinții ar trebui să fie informați cu privire la comportamentul abuziv și să își încurajeze copiii să comunice cu ei dacă au fost victime ale bullyingului sau dacă au observat astfel de comportamente.
Politici și proceduri adecvate: Școlile ar trebui să dezvolte politici și proceduri clare privind bullyingul, astfel încât elevii, cadrele didactice și părinții să știe ce se așteaptă de la ei și cum să acționeze în cazul unui comportament abuziv.
Consecințe clare pentru comportamentul abuziv: Este important să existe consecințe clare și consistente pentru comportamentul abuziv. Acest lucru poate include sancțiuni disciplinare, cum ar fi suspendarea sau exmatricularea, dar ar trebui să includă și oportunități de a învăța despre consecințele comportamentului abuziv și de a dezvolta abilități pentru a evita comportamentele abusive în viitor.
Promovarea empatiei și a respectului pentru diversitate: Este important să se promoveze o atitudine tolerantă față de diferențele între copii.
Ce trebuie să facă un cadru didactic pentru a câștiga respectul elevilor/studenților?
Pentru a câștiga respectul elevilor, un cadru didactic poate pune în practică următoarele:
Puterea exemplu pozitiv: Elevii își vor modela comportamentul după profesor. Este important să fie un exemplu pozitiv de conduită și comportament cu manifestarea respectului față de elevi.
Interes real pentru elevi: față de ceea ce spun, de problemele lor, oferirea de sprijin și îndrumare.
Comunicare clară și deschisă cu folosirea unui ton adecvat.
Crearea unei atmosfere de încredere: Elevii trebuie să se simtă în siguranță și confortabil în clasă.
Abordare individualizată: Fiecare elev este unic și are propriile nevoi și abilități. Adaptarea metodelor didactice și stilul de predare pentru a se potrivi cu nevoile fiecărui elev în parte.
Încurajarea si felicitarea elevilor: Astfel ei vor fi motivați să continue să își îmbunătățească performanțele.
Stabilirea limitelor clare. Cu consecințe pentru încălcarea acestor reguli, dar și proporționale cu încălcarea.
Consecvența: Elevii au nevoie de consecvență pentru a înțelege ce se așteaptă de la ei.