Care sunt EFECTELE consumului excesiv de antibiotice

„În viitor, probabil o serie întreagă de patologii nu vor mai putea fi tratate cu antibiotice. Mă refer aici în special la persoanele care sunt transplantate, care au afecțiuni la care imunitatea scade, de exemplu, cei supuși unor tratamente de chimio sau radioterapie; pacienți oncologici, dar și cei infectați HIV sau persoane cu alte patologii care determină o imunodepresie. Toate aceste persoane pot face probabil în viitor infecții cu acești germeni, pe care noi îi considerăm de multe ori ca fiind germeni care produc infecții asociate îngrijirilor medicale și la care tratamentul nu va mai fi posibil. De fapt, ceea ce ne îngrijorează este reîntoarcerea la epoca pre-antibiotică, consecințele fiind incalculabile, mai ales în contextul în care putem să considerăm că acest lucru îl cuplăm și cu scăderea constantă a acoperirii vaccinale înregistrate în ultimii ani, ceea ce poate să ducă și la emergența altor patologii de natură infecțioasă„, a spus prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

El a mai precizat că, în ceea ce privește consumul de antibiotice, în anul 2013, România se află pe locul trei între statele Uniunii Europene, după Grecia și Franța. Totodată, există trei bacterii în cazul cărora rezistența la antibiotice crește rapid, iar România se află pe primele locuri la nivel european în ce privește incidența acestor microorganisme. Este vorba despre acinetobacter baumannii, în cazul căruia tulpinile rezistente la antibioticele de tip carbapeneme au depășit 80%, ceea ce clasează România pe locul patru la nivel european. În ceea ce privește pseudomonas aeruginosa, între anii 2012 — 2014, România a ocupat locul întâi la nivel european din punct de vedere al rezistenței la antibiotice. Referitor la stafilococul auriu meticilino-rezistent, România ocupă primul loc la nivel european, cu peste 58% dintre infecții produse de această variantă a stafilococului auriu.

Totodată, conf. Gabriel Popescu a subliniat că problema rezistenței bacteriene la antibiotice este considerată o amenințare globală la adresa sănătății populației.

„Ridicăm un semnal de alarmă și în ceea ce privește calitatea utilizării antibioticelor, în sensul că se folosesc de multe ori preferențial antibiotice cu un spectru mai larg, care au un risc mai mare să selecteze germeni rezistenți și se folosesc mai puțin antibiotice care au un asemenea risc mai scăzut. De asemenea, se folosesc mai frecvent antibiotice legate cu un risc foarte mare de a determina o problemă cum este infecția cu Clostridium difficile, o consecință uneori foarte severă a utilizării antibioticelor„, a precizat el.

Alte articole

Scandal în Sănătate, medicii cu vârsta de pensionare nu mai pot profesa. Alexandru Rafila: „Trebuie să găsim o soluţie”

Salarizarea doctorilor se schimbă. Rafila anunţă că medicii vor fi plătiţi „per performanţă”

Acesta a mai afirmat că în ultimii patru ani numărul de cazuri de infecție cu Clostridium difficile a crescut în România și, în același timp, s-a înregistrat o creștere a numărului de antibiotice care sunt cel mai adesea legate de declanșarea infecției menționate. Consumul acestui tip de antibiotice în România este aproape de două ori mai mare decât media europeană.

Totodată, în anul 2014, în România, antibioticele cu spectru larg s-au folosit de aproape 12 ori mai frecvent decât antibioticele cu spectru îngust.

Șeful biroului Organizației Mondiale a Sănătății pentru România, Victor Olsavszky, a remarcat că la nivel mondial problema rezistenței la antibiotice ia amploare, fără a se vedea deocamdată semne de redresare.

„Semnalul pe care îl tragem este unul de mare alarmă, pentru că riscăm să rămânem în scurt timp fără această armă importantă împotriva bacteriilor, și anume antibioticul. (…) Decidenții să se gândească la reglementări, la stimulente sau piedici a fi introduse în sisteme pentru a împiedica acest consum imens„, a arătat Olsavszky.

Printre factorii care contribuie la creșterea rezistenței bacteriilor la antibiotice, el a enumerat: abuzul utilizării de antibiotice, tratamentul incomplet, abuzul utilizării antibioticelor în zootehnie și piscicultură, un slab control al infecțiilor nosocomiale; igiena precară și managementul deficitar al deșeurilor apelor reziduale. El a mai remarcat că e nevoie urgentă de o nouă clasă de antibiotice, în condițiile în care cele care sunt acum în pregătire nu sunt eficiente față de bacteriile deja rezistente.

Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică și Societatea Română de Microbiologie au organizat conferința de presă „Antibioticele — utilizarea în exces și rezistența, impact major asupra sănătății publice”, în contextul Zilei Europene de Conștientizare asupra Antibioticelor.

Aproximativ 20% dintre români obișnuiesc să ia antibiotice fără prescripție medicală, asta în timp ce media europeană este de doar 3%, arată datele unui raport emis în luna martie a acestui an de către Comisia Europeană.