Datele recente arată că județele din sudul și estul României sunt cele mai afectate de acest dezechilibru. De exemplu, județul Teleorman se află în fruntea listei cu peste 83.000 de pensionari în raport cu 56.000 de salariați. Aceasta se traduce printr-o discrepanță de 48%, ceea ce înseamnă că doi angajați contribuie pentru a plăti pensia unui singur pensionar.
Urmează județul Vaslui, cu aproximativ 80.000 de pensionari și 56.000 de salariați, iar Botoșani se alătură cu 76.000 de pensionari și o discrepanță de 25%, potrivit Antena 3. Această disproporție indică o presiune semnificativă asupra bugetului de pensii, având în vedere că numărul contribuabililor activi este insuficient pentru a susține pensiile în mod sustenabil.
În contrast, județele Ilfov, Timiș și Cluj au un număr semnificativ mai mare de salariați comparativ cu pensionarii. În Capitală, raportul este de patru pensionari pentru fiecare zece angajați, reflectând o populație activă mare datorită prezenței numeroaselor companii, instituții guvernamentale și organizații internaționale.
Clujul și Timișoara, cunoscute pentru economiile lor diversificate, în special în domeniul IT și al tehnologiei, beneficiază de o populație tânără și calificată. Aceste orașe au și cele mai importante universități din România, contribuind astfel la un număr mare de angajați activi.
În ultimii șapte ani, cheltuielile totale cu pensiile au crescut semnificativ, de la 63,6 miliarde lei la aproximativ 131,4 miliarde lei, iar subvențiile au urcat de la 4,7 miliarde lei la 21,5 miliarde lei. Acest salt reflectă presiunea din ce în ce mai mare asupra bugetului, întrucât contribuțiile colectate de la salariați nu sunt suficiente pentru a acoperi pensiile actuale.
Dezechilibrul creat de numărul mare de pensionari comparativ cu salariații poate forța guvernul să adopte măsuri de ajustare fiscală. Posibile soluții includ majorarea impozitelor, reducerea altor cheltuieli publice sau creșterea datoriei publice prin împrumuturi suplimentare. Fiecare dintre aceste măsuri are propriile sale implicații economice și sociale, iar găsirea unui echilibru sustenabil va necesita o analiză atentă și strategii bine fundamentate.