Partidele noi, precum AUR, SOS și USR, se remarcă printr-un procent mai ridicat de candidați noi față de formațiunile tradiționale (PNL, PSD, UDMR), însă acestea au și o rată mai mare de traseism politic.
Potrivit analizei, „majoritatea covârșitoare a listelor de partid sunt constituite din candidați la primul scrutin parlamentar (71%)”. În cazul AUR, SOS și USR, procentele de candidați noi sunt semnificative comparativ cu partidele tradiționale, însă este de remarcat și prezența candidaților cu un parcurs politic variabil. Astfel, „partidele mai noi prezintă și o variație ridicată în ceea ce privește procentul traseiștilor (AUR și SOS la 11% din liste vs. USR la 1.36%)”.
Studiul subliniază, de asemenea, traseismul geografic, un fenomen observat în special la UDMR, unde 52.61% dintre candidații la al doilea sau al treilea scrutin parlamentar au schimbat circumscripția cel puțin o dată. În Vaslui, Buzău și Constanța se regăsesc cei mai mulți candidați provenind din alte județe, în timp ce din circumscripții precum Ialomița, Tulcea și Argeș au plecat cei mai mulți candidați în ultimii ani.
„În medie, cei mai mulți candidați traseiști vin din partide ce nu au reușit să treacă pragul la alegerile anterioare, precum PMP, ALDE sau PRO România. Însă, putem observa un grad relativ ridicat de traseism venind și dinspre PNL, un partid tradițional”, arată raportul.
În acest context, 1.61% dintre candidații AUR provin din PNL, iar SOS include pe liste 2.36% foști candidați AUR. UDMR rămâne partidul cu cel mai mic procent de traseiști, fără candidați plecați sau veniți din alte partide.
În ceea ce privește șansele electorale, candidații noi se regăsesc mai jos pe listele partidelor, iar cei care au experiență politică sunt avantajați.
„Din aceste rezultate, putem deduce că partidele preferă experiența de a fi candidat și capitalul electoral asociat acesteia mai mult decât noutatea candidaților. Însă, între un candidat loial și unul traseist, loialitatea primează clar în rândul tuturor partidelor”, precizează raportul.
Distribuția candidaților noi diferă între Camera Deputaților și Senat, cu un procent mai mare de nume noi la Cameră, explicat prin numărul mai redus de locuri eligibile la Senat.