Puigdemont este singurul candidat la preşedinţia catalană. Fostul lider catalan se află în exil autoimpus la Bruxelles de când a fost destituit de către guvernul central de la Madrid din funcţia de şef al executivului Cataloniei. La 19 ianuarie, Puigdemont a declarat că noile tehnologii îi permit să guverneze regiunea catalană, chiar dacă se află în Belgia.
Guvernul spaniol a transmis că un „fugar” nu poate conduce un parlament regional şi a cerut Curţii Constituţionale să se pronunţe în această problemă.
Curtea Constituţională din Spania a decis că Puigdemont nu poate conduce parlamentul din regiune din străinătate. Acuzaţiile împotriva lui sunt grave, acesta putând fi condamnat la 30 de ani de închisoare. Instanţa a decis că suspendă nominalizarea lui Puigdemont la preşedinţia catalană dacă nu se prezintă personal în parlamentul Cataloniei. Decizia a fost unanimă, potrivit Agerpres.
Parlamentul Cataloniei a anunţat că va organiza în 30 ianuarie un vot de încredere privind desemnarea lui Puigdemont. Întrucât cele mai importante două partide proindependenţă deţin majoritatea în Parlament, Carles Puigdemont va fi, cel mai probabil, nominalizat la funcţia de premier al Cataloniei.
Puigdemont este acuzat de răzvrătire şi rebeliune de către justiţia spaniolă, fiind emis un mandat de arestare pe numele lui. La 27 octombrie 2017, Parlamentul Cataloniei a aprobat, prin vot secret, proclamarea independenţei regiunii faţă de Spania şi constituirea unei republici, în baza rezultatului de la referendum. Ulterior, Senatul Spaniei a decis să aprobe suspendarea autonomiei Cataloniei – prin aplicarea Articolului 155 din Constituţie – şi demiterea tuturor liderilor regionali, considerând că declararea independenţei a a fost ilegală.