„Cauzele unei astfel de decizii sunt legate în principal de existenţa unor litigii împotriva Aeroportului Timişoara având ca obiect activităţi anticoncurenţiale investigate în prezent de Comisia Europeană, dar şi de instanţele şi autorităţile naţionale, daunele estimate depăşind 30 de milioane de euro”, potrivit reprezentanţilor Carpatair.
În cursul procesului de reorganizare, compania va continua o activitate comercială normală, iar conducerea companiei va fi asigurată de actuala echipă de management condusă de Nicolae Petrov, sub supravegherea administratorului judiciar desemnat.
Pentru perioada rămasă din sezonul de iarnă, până la sfârşitul lunii martie 2014, programul de operare a fost redus, menţinându-se zborurile profitabile.
Principalii acţionari ai companiei Carpatair, înfiinţată în anul 1999, sunt un grup de oameni de afaceri elveţieni.
Reprezentanţii Aeroportului Internaţional „Traian Vuia” din Timişoara au anunţat pe 14 ianuarie că până în luna martie a acestui an compania Carpatair a decis suspendarea curselor de pe acest aeroport. Directorul Aeroportului Timişoara, Dan Idolu, a declarat că în perioada de iarnă, când traficul aerian este mai scăzut, compania Carpatair a decis suspendarea tuturor zborurilor de pe Aeroportul din Timişoara.
Ultimele zboruri ale companiei Carpatair de pe Aeroportul din Timişoara au avut loc în 17 ianuarie. Compania opera de pe Aeroportul Timişoara aeronave către Cernăuţi, Bergamo, Roma şi Stuttgart.
Daniel Idolu afirma în mai anul trecut că societatea Carpatair are datorii de 3,3 milioane de lei şi 1,9 milioane de euro către aeroport, în timp ce oficialii Carpatair spunea că au contestat în instanţă sumele, pe motiv că au fost facturate abuziv pentru a favoriza Wizz Air.
Idolu a declarat atunci, într-o conferinţă de presă, că problemele la instituţia pe care o conduce au început în 2011, când compania Carpatair a acuzat conducerea aeroportului că acordă ajutor de stat companiei Wizz Air, principalul competitor pe piaţa timişoreană, prin practicarea unor discounturi prea mari. Acuzaţiile s-au transformat într-o serie de procese, atât între Carpatair şi Wizz Air, cât şi între Carpatair şi Aeroportul Internaţional Timişoara (AIT).
Idolu a afirmat însă că vinovat de problemele companiei Carpatair este chiar managementul acesteia. Astfel, Idolu a explicat că această companie a folosit din 2007 Aeroportul Internaţional Timişoara drept nod aerian. Acest lucru înseamnă că doar între 13% şi 20% dintre pasagerii Carpatair plecau sau veneau în Timişoara, restul aflându-se în tranzit între destinaţiile din vest şi est ale companiei.
În opinia lui Idolu, problemele Carpatair nu au fost provocate de venirea Wizz Air la Timişoara, ci de renunţarea de către companie, din motive care lui nu îi sunt cunoscute, la mai multe destinaţii.
El s-a referit şi la acuzaţiile de acordare a unor preţuri preferenţiale companiei Wizz Air. Potrivit acestuia, în 2008, Wizz Air plătea pentru fiecare pasager Aeroportului din Timişoara aproximativ 10 euro, în timp ce Carpatair avea un tarif pe pasager de 4,3 euro. În 2009, Wizz Air plătea 11,18 euro pe pasager, în timp ce Carpatair 3,79 euro. În 2010, Wizz Air a început să beneficieze de discounturi, ajungând să plătească 5,87 de euro pe pasager, în timp ce Carpatair plătea 3,65 euro. Începând din 2011, tarifele pentru cele două companii au început să fie similare, cu un mic avans pentru Wizz Air, ajungându-se ca în 2012 Carpatair să plătească 5,09 euro pe pasager, în timp ce Wizz Air achita 5,80 de euro.
Potrivit sursei citate, Carpatair avea datorii de milioane de euro către aeroport, motiv pentru care s-a decis încasarea banilor în avans pentru serviciile prestate. Idolu a spus că societatea Carpatair datorează aeroportului 3,3 milioane de lei şi 1,9 milioane de euro.
În replică, oficialii companiei Carpatair au afirmat atunci că prejudiciul adus de Aeroportul Internaţional Timişoara prin „măsurile discriminatorii” practicate în perioada 2008-2012 depăşeşte 10,5 milioane de euro.
„Prejudiciul cauzat companiei Carpatair de către Aeroportul Internaţional Timişoara depăşeşte suma de 10,5 milioane de euro şi se datorează măsurilor discriminatorii practicate de către AIT în perioada 2008 – 2012. Suma menţionată se referă doar la perioada 2010-2011, când, datorită politicilor tarifare ilegale practicate de conducerea Aeroportului Timişoara, a fost voit favorizat un concurent direct – compania maghiară Wizz Air. Tarifele şi politicile comerciale respective au fost declarate ilegale, fiind dispusă şi anularea măsurilor în cauză prin hotărârea definitivă şi irevocabila a Curţii de Apel Piteşti din 16 noiembrie 2012. Carpatair a solicitat în instanţă recuperarea acestui prejudiciu, procesul fiind în derulare, începând cu data de 26 martie 2013, la Curtea de Apel Timişoara”, se arăta în răspunsul Carpatair.
Totodată, oficialii Carpatair au susţinut că reprezentanţii Aeroportului Internaţional Timişoara refuză să recupereze 4 milioane de euro de la compania Wizz Air.
„În plus faţă de acţiunea de recuperare a prejudiciilor cauzate, Carpatair a mai depus şi o cerere de chemare în judecată prin care solicităm instanţelor să oblige Aeroportul Timişoara să recupereze neîntârziat de la Wizz Air suma de 4 milioane de euro – ajutor de stat ilegal acordat companiei maghiare în perioada de referinţă 2010-2011- ajutor care a fost anulat prin decizia irevocabilă a Curţii de Apel Piteşti din 16 noiembrie 2012. Acţiunea noastră este justificată de faptul că reprezentanţii conducerii aeroportului refuză să recupereze această sumă din iniţiativă proprie. Valoarea totală a ajutorului de stat pe care AIT este obligat să o recupereze de la beneficiar până în prezent – lucru pe care nu l-a făcut – se ridică în acest moment la peste 6,5 milioane de euro, ţinând cont şi de sentinţa irevocabilă din 16 mai 2012 a Camerei de Arbitraj de la Cluj, care a obligat Wizz Air la plata a 2,5 milioane de euro. Această sumă totalizează datorii ale Wizz Air către AIT vechi încă din 2009 şi pe care conducerea Aeroportului Timişoara nu le-a recuperat nici în prezent”, mai spuneau reprezentanţii Carpatair.
În ceea ce priveşte sumele pe care Carpatair le datorează Aeroportului Internaţional Timişoara, oficialii companiei spuneau că le-au contestat în instanţă.
Curtea de Apel Piteşti a anulat la jumătatea lunii noiembrie a anului 2012 un ajutor de stat acordat companiei aeriene Wizz Air de către Aeroportul din Timişoara, decizia fiind irevocabilă, în cadrul unui proces iniţiat de competitorul Carpatair, reprezentat de respectiva casă de avocatură.
Decizia Curţii de Apel Piteşti a confirmat o sentinţă a Tribunalului Timiş, care a hotărât la 30 august 2011, în cadrul unui proces iniţiat de Carpatair împotriva aeroportului Timişoara, că reducerile oferite Wizz Air reprezintă un avantaj de natură economică atribuibil statului, în calitate de acţionar majoritar al aeroportului, că acordarea reducerii nu poate fi justificată din punct de vedere economic şi că măsura distorsionează concurenţa.
La sesizarea Carpatair, Comisia Europeană a deschis în mai 2011 o investigaţie cu privire la relaţiile contractuale dintre aeroportul din Timişoara şi Wizz Air, respectiv un contract de marketing încheiat în 2008 şi neplata unor taxe de aeroport în valoare de 2,6 milioane de euro, precum şi reduceri suplimentare de 72% până la 85% la toate taxele de aeroport pentru aeronavele de mare capacitate.
În luna septembrie a anului 2011, CE a emis o opinie preliminară conform căreia discountul oferit Wizz Air este ajutor de stat.
În comunicatul transmis vineri, Carpatair arată că aeroportul Timişoara a fost, în perioada 2000-2013, baza principală de operare a companiei.
Compania a investit 50 de milioane de euro la Timişoară într-o linie aeriană, fabrică de reparaţii de aeronave şi şcoală de piloţi. Carpatair a operat peste 380 de zboruri săptămânale pe Aeroportul Timişoara către 34 de destinaţii şi a transportat anual peste 500.000 de pasageri pe acest aeroport, potrivit companiei.
Carpatair a înregistrat în anul 2012 o cifră de afaceri de 245 milioane de lei (55,6 milioane de euro) şi pierderi de 36 milioane de lei (8,1 milioane de euro), potrivit Ministerului de Finanţe. Afacerile au scăzut cu 17% comparativ cu anul precedent, iar pierderile au crescut de patru ori.