Aceasta este prima desemnare de șef al executivului după „revolta umbrelelor” din 2014, care a scos zeci de mii de persoane în stradă pentru a cere, în van, un veritabil sufragiu universal pentru acest scrutin.
Teritoriul semiautonom al Hong Kong-ului se bucură teoretic, până în 2047, de libertăți necunoscute pe partea continentală a Chinei, în virtutea principiului „o țară, două sisteme”, care a ghidat retrocedarea acestui teritoriu de către Marea Britanie, în 1997. Însă după 20 de ani, numeroși locuitori sunt de părere că Beijingul își sporește dominația într-o serie întreagă de domenii, cum sunt politica, mass-media și educația.
Șeful guvernului aflat la sfârșit de mandat, Leung Chun-ying, este un personaj detestat, denunțat ca fiind marioneta Beijingului. El va mai conduce guvernul din Hong Kong până în iulie.
Citeşte şi Criza din Hong Kong este o AFACERE INTERNĂ chineză
Comitetul electoral este format din 1.194 de membri reprezentativi ai unor grupuri de interese — sport, imobiliare, agricultură, arte — în mare parte favorabili Chinei. Doar un sfert dintre ei provin din tabăra democrată.
Carrie Lam a câștigat scrutinul, potrivit unei numărători a mass-media, cu 700 de voturi, comparativ cu cele mai puțin de 400 acordate principalului său rival John Tsang, considerat tot din sistem, însă mai moderat.
Eșuarea mișcării din 2014, absența reformelor politice și ceea ce este considerat o ingerință crescândă din partea Beijingului au declanșat îndemnuri la autonomie în Hong Kong, chiar la independență, spre marea nemulțumire a Chinei.