CARTA JOCURILOR OLIMPICE. Organizatorilor Jocurilor Olimpice de Iarnă 2014 li se reproşează multe în organizarea evenimentului, însă sportivii rămân departe de toate aceste tumulturi, ba multe dintre competitoare se remarccă deja în mod pozitiv.
În aşteptarea decernării primelor medalii, mulţi jurnalişti aduc în atenţia publicului cele mai atrăgătoare prezenţe feminine de la JO 2014, care totodată au şi şanse la medalii.
În acest sens este de remarcat prezenţa americancei Lolo Jones, cunoscută de altfel din concursurile atletice de 60 şi 100 metri garduri. Tina Maze are deja două medalii olimpice, la Vancouver, argint la slalom uriaş şi Super G, iar Allison Beaver, de la patinaj viteză, a luat bronzul acum patru ani.
Chemmy Alcott
Therese Johaug
Mikaela Shiffrin
CARTA JOCURILOR OLIMPICE: Cea de-a XXII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă se va desfăşura în oraşul Soci, Rusia, în perioada 7 – 23 februarie, câteva probe urmând să aibă loc însă în oraşul-staţiune Krasnaia Poliana.
Vor fi organizate 98 de probe sportive, în cadrul a 15 sporturi. Atât Jocurile Olimpice, cât şi cele Paralimpice vor fi organizate de Comitetul de Organizare Soci (COS).
Soci a fost ales ca oraş-gazdă al Jocurilor Olimpice pe 4 iulie 2007, la cea de-a 119-a întrunire a Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) din Ciudad de Guatemala, celelalte două candidate pentru găzduirea acestei ediţii fiind Salzburg (Austria) şi Pyeongchang (Coreea de Sud). Candidatura oraşului Soci a fost susţinută de preşedintele rus Vladimir Putin şi de campioana la tenis Maria Şarapova, câştigătoare a trei titluri de mare şlem. Aceasta este prima ediţie a JO organizată în Federaţia Rusă, dat fiind faptul că Jocurile Olimpice de vară din 1980 din Moscova au avut loc în interiorul Uniunii Sovietice.
Pregătirile pentru JO includ construirea de arene noi şi modernizarea telecomunicaţiilor, energiei şi a infrastructurii transportului din zonă. Presa internaţională a relatat faptul că organizarea Jocurilor Olimpice de la Soci a beneficiat de un buget record de 51 de miliarde de dolari.
Pregătirea acestui eveniment s-a confruntat şi cu o serie de controverse: mutarea locuitorilor din zonă, nivelul ridicat de corupţie, poluarea mediului înconjurător şi chiar legislaţia asupra persoanelor de altă orientare sexuală.
Aceasta va fi prima ediţie a Jocurilor Olimpice cu Thomas Bach în funcţia de preşedinte al CIO.
Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Soci va avea loc vineri, de la ora 18.14, pe Stadionul Fişt.
Secretul învăluie de obicei detaliile privind ceremonia de deschidere a unei ediţii a JO, iar Soci nu se abate de la regulă, însă s-a putut afla că evenimentul de vineri, de pe Stadionul Fişt, va fi centrat pe istoria şi pe cultura Rusiei, cu puternice conotaţii politice şi diplomatice.
Google îşi schimbă logoul ocazional, pentru a serba un anumit eveniment major sau o personalitate care a schimbat lumea.
CARTA JOCURILOR OLIMPICE: GOOGLE CELEBREAZĂ Olimpiada de iarnă cu un logo special. „A practica sport este un drept al omului. Fiecare individ trebuie să aibă posibilitatea de a face sport, fără discriminări de orice fel și în spiritul Jocurilor Olimpice, care înseamnă înțelegere reciprocă în spiritul prieteniei, al solidarității și al fair play-ului.” – Tradus de Google din Carta Jocurilor Olimpice.
CARTA JOCURILOR OLIMPICE: „În calitate de organizatoare a Jocurilor Olimpice de iarnă, Rusia le cere cu insistenţă beligeranţilor din toate conflictele (…) să respecte armistiţiul olimpic. Apelul nostru este înainte de toate adresat părţilor conflictului din Siria, care are un impact destabilizator nu numai în interiorul acestei ţări, ci şi în toată regiunea”, stipulează documentul, citat de RIA Novosti, în pagina electronică.
Ministerul rus a amintit că acest demers este conform cu rezoluţia Adunării Generale a ONU 68/9, adoptată la 6 noiembrie 2013 la iniţiativa Moscovei, care cere construirea unei lumi paşnice şi mai bune graţie sportului şi idealului olimpic.
Necesitatea de a respecta armistiţiul olimpic face obiectul unui apel al secretarului general al ONU, Ban Ki-moon.
Rezoluţia care face apel la un armistiţiu olimpic este adoptată la fiecare doi ani înaintea Jocurilor Olimpice, un eveniment sportiv de anvengură planetară. Ca orice altă rezoluţie a Adunării Generale a ONU, ea are caracter de recomandare. Cea de-a XXII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă va debuta vineri la Soci.
CARTA JOCURILOR OLIMPICE: Festivitatea de deschidere a celei de-a XXII-a ediţii a Jocurilor Olimpice de iarnă va avea loc, vineri, la ora 18.00, pe Stadionul Olimpic Fişt din Soci.
Aproximativ 70 de şefi de stat sunt aşteptaţi la festivitatea de deschidere de la Soci
Aproximativ 70 de şefi de stat din întreaga lume sunt aşteptaţi să asiste la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Soci, a anunţat ministrul sporturilor din Rusia, Vitali Mutko, informează rsport.ru.
La ediţia precedentă, Vancouver 2010, au fost prezenţi doar 12 şefi de stat. Mutko a anunţat că alţi şefi de stat au ales să nu asiste la ceremonie.
„Da, poate că unii oameni nu vor veni, dar fiecare şef de stat are planurile sale, viziunile sale. Dar în orice caz, Jocurile Olimpice sunt despre sportivi, asupra lor trebuie să ne concetrăm”, a spus Mutko.
Preşedintele american Barack Obama şi premierul britanic David Cameron au refuzat invitaţiile, în timp ce preşedintele Franţei, Francois Hollande, a anunţat încă din decembrie că nu va merge. Preşedintele german Joachim Gauck a invocat nerespectarea drepturilor omului din Rusia pentru absenţa sa de la ceremonie.
Printre liderii care au confirmat participarea se află regele Norvegiei, Harald al V-lea, premierul Erna Solberg şi preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici.
Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Soci va avea loc vineri, iar competiţiile sunt programate în perioada 7-23 februarie.
La Jocurile Olimpice de iarnă s-au cristalizat două categorii de naţiuni participante: una reprezentată de statele cu tradiţie în domeniu, care îşi asigură o mare parte din venituri din contribuţii provenite din mediul privat, şi un al doilea grup format din ţări precum România, rămase parcă în vechiul bloc socialist, în care statul este principalul finanţator.
Secretarul general al Federaţiei Română de Bob şi Sanie, Florian Ţicu, a declarat pentru MEDIAFAX că nu mai puţin de 90 la sută din bugetul anual al instituţiei este reprezentat de subvenţia de la stat. „Pentru noi sunt foarte importante fondurile care vin de la minister. În general, sumele de la MTS reprezintă cam 90 la sută din bugetul anual al Federaţiei Române de Bob şi Sanie, aşadar aceşti bani sunt extrem de importanţi pentru activitatea noastră”, a declarat Ţicu.
La ediţia Jocurilor Olimpice de la Soci, România va fi reprezentată de trei federaţii, Federaţia Română de Schi şi Biatlon (nouă sportivi), Federaţia Română de Bob şi Sanie (14 sportivi) şi Federaţia Română de Patinaj (un sportiv). Conform unor calcule realizate de MEDIAFAX, în cei patru ani scurşi de la Jocurile Olimpice de la Vancouver, cele trei federaţii s-au bazat în mare parte pe un buget total de aproximativ 4,3 milioane de euro, bani proveniţi din subvenţii din partea statului. Astfel, Federaţia Română de Bob şi Sanie a încasat în cei patru ani 5,1 milioane de lei (1,13 milioane de euro), Federaţia Română de Schi şi Biatlon 11,6 milioane de lei (2,6 milioane de euro), iar Federaţia Română de Patinaj a primit 2,75 milioane de lei (0,6 milioane de euro) în trei ani, în 2013 fondurile de la minister fiind blocate din cauza neregulilor din federaţie.
Secretarul de stat din Ministerul Tineretului şi Sportului, Carmen Tocală, a precizat pentru MEDIAFAX că sponsorizărle lipsesc în acest domeniu, din cauza faptului că România nu organizează competiţii de anvergură. „Bugetul unei ramuri de sport se socoteşte aşa: suma acordată de stat (n.r. – de MTS federaţiilor), suma dată prin MTS către COSR, bugetul dat de noi (n.r. – MTS) către cluburile sportive care au ramuri de specialitate, bugetul către direcţiile judeţene (- n.r. – dat tot de MTS) şi bugetul pe care îl are administraţia locală către aceste ramuri de sport. În ceea ce priveşte sponsorii, federaţiile sunt private, ţine de dorinţa şi plăcerea românilor de a sponsoriza acea ramură de sport. Dar noi nu am avut până acum nici pârtii de schi, nici trambulină pentru sărituri, nici patinoare, iar numărul de practicanţi a fost foarte mic”, a declarat Tocală.
Multe dintre naţiunile cu tradiţie şi palmares la Jocurile Olimpice de iarnă au găsit însă metode diferite de finanţare, sportivii fiind susţinuţi în principal din fonduri private. Spre exemplu, Federaţia Elveţiană de Schi a avut în sezonul 2012-2013 un buget de 45 de milioane de franci (36,8 milioane de euro), din care doar 1,2 milioane de franci elveţieni (aproape un milion de euro) au reprezentat subvenţii publice, ceea ce înseamnă mai puţin de 3 la sută. Cea mai importantă sumă de care a beneficiat schiul elveţian în sezonul trecut a provenit din publicitate, aproximativ 33 de milioane de franci (circa 27 de milioane de euro).
Cu astfel de fonduri, rezultatele schiul elveţian nu lipsesc, la ultima ediţie a JO, de la Vancouver sportivii din Ţara Cantoanelor cucerind şase medalii de aur şi două de bronz.
În contrapartidă, istoria participărilor schiorilor români la Jocurile Olimpice arată că poziţia cea mai importantă ocupată vreodată a fost un loc 5, prin Gheorghe Vilmoş, la ediţia din 1964, de la Innsbruck, în proba individuală de biatlon.
Rămânând la schi, este de menţionat faptul că echipa feminină de sărituri cu schiurile a SUA are un buget anual de 500.000 de dolari, în condiţiile în care această disciplină apare pentru prima dată la Jocurile Olimpice de iarnă anul acesta, la Soci.
Franţa, care a cucerit 11 medalii (două de aur, trei de argint şi şase de bronz) la ultima ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă, investeşte şi ea serios în schi, federaţia de specialitate primind anual din partea statului aproximativ patru milioane de euro. De menţionat faptul că Federaţia Franceză de Schi beneficiază de cea mai mare sumă dintre toate asociaţiile sportive franceze, datorită faptului că are cel mai mare număr de sportivi legitimaţi.
Federaţia Sporturilor de Iarnă din Franţa, care reuneşte celelalte discipline prezente la JO, primeşte anual o sumă de doar două milioane de euro.
În schimb Federaţia italiană a Sporturilor de Iarnă a avut un buget imens în anul 2011, an postolimpic, de peste 20 de milioane de euro, dintre care şase milioane primiţi de la Comitetul Olimpic Italian (CONI).
Iar pentru a observa nivelul la care se găsesc sporturile de iarnă din România trebuie amintit cazul sportivului Dorin Velicu, care participă la JO de la Soci cu un skeleton împrumutat de la prieteni, după cum a declarat într-un interviu acordat MEDIAFAX, neavând la dispoziţie o sumă de 5.000 de euro pentru achiziţia unuia nou.
O altă comparaţie elocventă pentru descrierea poziţiei României este cea dintre echipa de bob a ţării noastre şi cea a Germaniei. Conform declaraţiilor secretarului general al Federaţiei Română de Bob şi Sanie, Florian Ţicu, România s-ar afla printre primele şase clasate la JO, dacă ar avea un bob precum naţionala Germaniei. Adică sportivii noştri au un start la fel de bun precum câştigătorii medaliilor, numai că pierd timp preţios pe traseu din cauza boburilor. Iar Germania este recunoscută în lumea sportului alb ca una dintre naţiunile care investesc masiv în cercetarea şi dezvolatrea boburilor, săniilor şi skeletoanelor. De altfel toate produsele sunt destinate exclusiv echipelor naţionale ale Germaniei, neputând fi comercializate.
Un motiv de invidie pentru echipa de biatlon a SUA o reprezintă bugetul de care beneficiază sportivii ruşi. Bugetul Federaţiei Americane de Biatlon este de 1,6 milioane de dolari anual. Dar cu toate astea, americanii au ajuns să invidieze echipa Rusiei, care se află din 2008 sub aripa protectoare a miliardarului rus Mihail Prokorov, proprietarul echipei de baschet Brooklyn Nets. Preşedintele Federaţiei Americane de Biatlon, Max Cobb, a declarat de curând că estimează că bugetul rivalilor ruşi ar fi de cel puţin zece ori mai mare decât al echipei sale.
Prokorov a cheltuit în ultimii ani sume considerabile cu echipa de biatlon a Rusiei, pe care le-a ţinut însă secrete, a pus la dispoziţie delegaţiei patru avioane private cu care sportivii se deplasează la competiţii, şi totul cu un singur obiectiv: „mândria naţională este mai presus de orice”. El a promis că în cazul în care echipa pe care o susţine nu va aduce cel puţin două medalii de aur la cea mai scumpă scumpă ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă va demisiona din funcţia de preşedinte al federaţiei.
Rusia, campioana absolută de până acum în materie de cheltuit bani pentru sporturile olimpice, a găsit o modalitate inedită de finanţare a sporturilor albe. Nu se cunoaşte exact dacă din spirit naţional şi dragoste pentru „mama Rusie” sau la solicitarea preşedintelui Vladimir Putin 15 oligarhi au constituit Fundaţia Olimpică Rusă, pentru sprijinirea sportivilor olimpici. Conform Forbes, averea celor 15 membri ai fundaţiei se ridică la peste 132 de miliarde de dolari. Mulţi dintre ei ocupă funcţii importante în federaţiile sportive participante la Soci.
De altfel, la dispoziţia preşedintelui Vladimir Putin fiecare federaţie participantă la Jocurile Olimpice de iarnă a fost preluată de către un oligarh rus. Andrei Bokarev, un miliardar din industria minieră, a preluat federaţia de freestyle schi, Alexei Kravstov, care conduce una dintre cele mai mari companii de IT din ţară, este preşedintele federaţiei de patinaj, iar preşedintele Lukoil, Vagit Alekperov, a devenit sponsor principal al echipei de schi fond.
Lucrurile stau uşor diferit şi în statele din apropierea României. Dacă spre exemplu, patinatorii români nu au parte de nicio susţinere de la Ministerul Tineretului şi Sportului, care a sistat din 2013 finanţarea către federaţia de profil din cauza scandalurilor interne, vecinii din Ungaria vor beneficia până în 2020 de o subvenţie de peste 10 milioane de euro.
Anul acesta, ungurii, care vor avea nouă reprezentanţi în competiţiile de short track de la JO de la Soci, însă niciunul la patinaj artistic, vor beneficia de o finanţare de 1,84 milioane de euro. Ministrul Sporturilor din Ungaria, Istvan Simicsko, a declarat în presa maghiară că federaţia de patinaj devine prioritară pentru instituţia pe care o conduce, urmând ca în perioada 2015-2020 să fie finanţată cu alte zece milioane de euro. Aportul substanţial al ministerului de resort vine ca urmare a găzduirii de către Budapesta a Campionatelor Europene de patinaj artistic din acest an, fapt ce a adus o expunere masivă pe plan internaţional, iar sponsorii au început deja să bată la uşă.
Dacă ungurii vor beneficia de la stat de peste trei miliarde de forinţi (zece milioane de euro) în următorii şase ani, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre români, care în perioada 2010-2012 au fost finanţaţi de MTS cu 2,75 milioane de lei (617.000 de euro). Acest fapt a condus la situaţii jenante, singurul patinator român calificat la Jocurile Olimpice, Zoltan Kelemen, fiind nevoit să achite din propriul buzunar costurile de deplasare la competiţiile internaţionale la care concura sub steagul românesc.
„Tot ce fac eu costă bani şi nu am nicio susţinere. Federaţia Română de Patinaj nu mă ajută deloc. Situaţia este catastrofală. Încercăm să tragem cât putem, să mai facem câte ceva, dar în condiţiile astea nu mai pot. Păi până nu m-am calificat la Jocurile Olimpice nu am primit niciun ban. Am ajuns în atenţia COSR după calificare, ei ce au mai mişcat ceva, au trimis ceva bani, dar în limita lor. Costurile pregătirii nu s-au acoperit. Dar tot e bine decât nimic. Din partea federaţiei nu am primit nimic”, declara la finalul lunii ianuarie, pentru MEDIAFAX, Kelemen.
Secretarul de stat în Ministerul Tineretului şi Sportului, Carmen Tocală consideră că România poate atrage sponsori în sporturile de iarnă doar în cazul în care reuşeşte organizarea unor competiţii de prestigiu. „De abia de anul trecut, după FOTE, putem vorbi de dezvoltarea acestor sporturi. Dacă nu organizezi competiţii internaţionale, e foarte greu să găseşti sponsori, pentru că produsele le vând în România, nu în străiniătate. De abia de acum încolo putem vorbi de bani privaţi veniţi în aceste discipline. Din cuantumul de 3 la mie din cifra de afaceri a unei companii pe care noi o putem accesa ca sponsorizare, statistica arată că noi nu am accesat nici banii aceştia. Dar nu i-am accesat pentru că nu am avut competiţii, evenimente în România care să-i atragă pe sponsori”, a declarat Tocală pentru MEDIAFAX.
Pentru atragerea de noi fonduri pentru sporturile de iarnă Tocală consideră că România are nevoie şi de modificarea legislaţiei. Ea precizează că este greu de modificat proporţia de 3 la mie din cifra de afaceri, conform Legii Sponsorizării, atât timp cât nici aceşti bani nu au fost accesaţi: „Va trebui să lucrăm pe două fronturi, organizarea competiţiilor de mare anvergură şi modificarea legislaţiei la momentul în care noi accesăm banii. Pentru că Ministerul de Finanţe are o statistică exactă, cât din cei 3 la mie din cifra de afaceri a fiecărui privat e accesată. Deocamdată nu facem dovada. Propunerea noastră de modificare a Legii Sponsorizării a fost de 3-5 la sută din cifra de afaceri, în loc de 3 la mie. Deci va trebui să pregătim fenomenul sportiv să acceseze banii care sunt, să facem un memorandum că i-am accesat şi că vrem mai mult. Neaccesându-i, ei (n.r. – Ministerul Finanţelor) ne întreabă: «Dar i-aţi accesat?». Se lucrează în sensul acesta, să vedem cum putem să creştem valoarea evenimentelor pentru a putea atrage sponsorii.”
Conform Legii Sponsorizării, persoanele fizice sau juridice române, care efectuează sponsorizări în limita a 3 la mie din cifra de afaceri, beneficiază de reducerea bazei impozabile cu echivalentul sponsorizarilor.
Cum statul român, deocamdată cel mai important sponsor al sportulurilor de iarnă, nu se poate compara nici cu marile puteri ale lumii şi nici cu mediul privat din statele mult mai dezvoltate care investesc masiv în acest domeniu, este greu de crezut că unul dintre cei 24 de sportivi tricolori va reuşi să obţină o medalie olimpică la Soci. O medalie la Soci ar fi a doua din istorie pentru Români, după izbânda echipajului de bob două persoane format din Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe, la ediţia din 1968 de la Grenoble (Franţa), care a câştigat bronzul.
SOCI 2014. La fel ca în urmă cu patru ani, la Londra, Comitetul de Organizare al Jocurilor Olimpice a fost zgârcit în informaţii cu privire la cele două ore şi jumătate ale spectacolului ce va atinge punctul culminant în momentul în care Jocurile vor fi declarate oficial „deschise”, se arată într-un material AFP, preluat de agenţia Mediafax.
La doi paşi de plajele Mării Negre, opt perioade istorice şi mândriile culturii ruse vor fi celebrate sub ochii lui Vladimir Putin. Dar în afară de aceste tablouri, nimic sau aproape nimic.
Epopeea rusă a fost împărţită în trei acte: Rusia medievală, Imperiul, apoi secolul XX. Vor fi aduse omagii oraşelor Kostroma, vârf de lance al rezistenţei în faţa invaziilor mongole şi tătare, Sankt Petersburg şi Moscova, lui Petru cel Mare şi avangardei artistice de la debutul secoului XX, ce i-a avut în prim-plan pe Kazmir Malevici şi Serghei Eisenstein. Fără a fi uitate balurile imperiale şi Reconstrucţia.
Aceste scene le vor fi prezentate celor 40.000 de spectatori cu impresionante efecte pirotehnice şi cu figuranţi în costume sclipitoare. Repetiţiile au lăsat să se audă un nivel sonor ridicat. Corurile Armatei Roşii şi-au făcut auzite vocile, iar mass-media rusă a anunţat prezenţa pianistului Denis Maţuev, violonistului Iuri Başmet şi grupului preferat al lui Putin, Lube.
Nicio informaţie nu a scăpat cu privire la sosirea flăcării olimpice pe noul stadion Fişt după periplul ei de 65.000 de kilometri, ce a inclus o ieşire în spaţiu şi o traversare a lacului Baikal. Comitetul de organzare trebuie să spere că flacăra olimpică nu se va stinge în cel mai nepotrivit moment: s-a întâmplat de 44 de ori în timpul călătoriei ei din Grecia în Rusia.
Defilarea atleţilor ar trebui de asemenea să asigure spectacolul. Costumele oficiale vor fi parte integrantă a show-ului, mai ales cele germane, împodobite şi extravagante, şi cele americane, inspirate de Crăciun, dar nu mai puţin extravagante. Farmecul va fi şi el prezent, mai ales că panourile ce anunţă delegaţiile vor fi purtate de fotomodele, undele dintre ele celebre.
Vezi şi SOCI 2014. Olimpiada FIERBINTE, cei mai sexy sportivi GALERIE FOTO
Tribunele vor fi teatrul unui alt spectacol. Vladimir Putin va fi gazdă pentru 44 de lideri mondiali, printre care secretarul general ONU, Ban Ki-moon. Vor fi înregistrate şi absenţe notabile, ca formă de protest faţă de politica rusă în materie de drepturi ale omului şi faţă de „propaganda” homosexuală.
Vezi şi JO de IARNĂ. Cum arată arenele ce găzduiesc cea mai scumpă Olimpiadă din istorie GALERIE FOTO
Astfel preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici, contestat pe străzile din Kiev, va fi alături de Putin, la fel ca liderul chinez Xi Jinping. Primul ministru turc Recep Tayyip Erdogan şi omologul său japonez Shinzo Abe vor asista şi ei la ceremonie şi vor profita de ocazie pentru a participa la discuţii bilaterale cu Kremlinul.
Citeşte şi Victor Ponta va asista la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Soci
Şi mai controversaţi, preşedintele bielorus Alexandre Lukacenko şi Leonid Tibilov, preşedintele regiunii speratiste georgiene Osetia de Sud, recunoscută de Moscova, vor avea locurile lor în tribune. Din partea „protestatarilor”, primul ministru britanic David Cameron, preşedintele francez Francois Hollande şi cel german, Joachim Gauck, vor fi absenţi.
Deşi Rusia ar fi cheltuit 51 de miliarde de dolari pe cele mai scumpe Jocuri Olimpice organizate vreodată, a neglijat câteva detalii cheie. Astfel, s-a constatat că nu ajung pernele pentru sportivii din Satul Olimpic, susţine Luiza Baibakova, voluntar la Jocurile Olimpice, potrivit Mediafax.
Citeşte şi JO de IARNĂ. Patriarhul Kiril s-a lepădat de cele sfinte. A mers la Soci îmbrăcat ca sportivii FOTO
Ea a publicat o fotografie pe Instagram, cu o notă de informare care îi anunţa pe voluntari că „din cauza penuriei extreme de perne pentru sportivii care au ajuns în mod neaşteptat în Satul Olimpic în munţi, se va face un transfer de perne din toate apartamentele către depozit la 2 februarie”. „Vă rugăm să fiţi înţelegători. Trebuie să ajutăm sportivii să iasă din acest impas”, adaugă nota, aşa cum a fost tradusă de Baibakova.
Citeşte şi JO de IARNĂ. Echipa de bob a Jamaicăi, aventuri la SOCI. A ajuns în Rusia fără echipament
Fie sportivii au ajuns mai devreme, fie organizatorii nu au ştiut când vor sosi aceştia. Indiferent de situaţie însă, se pare că voluntarii şi personalul vor renunţa la perne în favoarea sportivilor.
VINERI 7 FEBRUARIE 2014
18,00-21,00: Ceremonia de deschidere (Stadionul Olimpic Fișt)
SÂMBĂTĂ 8 FEBRUARIE 2014
12,00-13,05: Timea Sara — schi fond (Complexul sportiv Laura) — 7,5/7,5 km schiatlon — FINALA
16,30-18,10: Cornel Dumitru Puchianu — biatlon (Complexul Laura) — 10 km sprint masculin — FINALA
16,30-20,05: Valentin Crețu — sanie (Complexul Sanki) — simplu masculin — manșele 1 și 2
18,30-19,35: Sorin Iulian Pîtea — sărituri cu schiurile (RusSki Gorki) — trambulina normală — calificări
DUMINICĂ 9 FEBRUARIE 2014
09,00-11,10: Ioan Valeriu Achiriloaie — schi alpin (Centrul Alpin — Rosa Hutor) — coborâre masculin — FINALA
12,00-13,45: Florin Daniel Pripici — schi fond (Complexul Laura) — 15/15 km schiatlon — FINALA
12,00-13,45: Paul Constantin Pepene — schi fond (Complexul Laura) — 15/15 km schiatlon — FINALA
16,30-18,10: Eva Tofalvi — biatlon (Complexul Laura) — 7,5 km sprint feminin — FINALA
16,30-20,25: Valentin Crețu — sanie (Complexul Sanki) — simplu masculin — FINALA
19,30-21,15: Sorin Iulian Pîntea — sărituri cu schiurile (RusSki Gorki) — trambulina normală — FINALA (DACĂ SE CALIFICĂ)
LUNI 10 FEBRUARIE 2014
09,00-10,30: Ania Monica Germaine Caill — schi alpin (Centrul Alpin Rosa Hutor) — super-combinata alpină — calificări
13,00-14,10: Ania Monica Germaine Caill — schi alpin (Centrul Alpin Rosa Hutor) — super-combinată — FINALA (DACĂ SE CALIFICĂ)
16,30-18,10: Cornel Dumitru Puchianu — biatlon (Complexul Laura) — 12,5 km urmărire masculin — FINALA
16,45-19,40: Raluca Nicoleta Strămăturaru — sanie (Complexul Sanki) — simplu feminin — manșele 1 și 2
MARȚI 11 FEBRUARIE 2014
12,00-13,00: Florin Daniel Pripici — schi fond (Complexul Laura) — sprint individual — FINALA
12,00-13,00: Paul Constantin Pepene — schi fond (Complexul Laura) — sprint individual — FINALA
14,00-15,45: Timea Sara — schi fond (Complexul Laura) — sprint individual feminin — FINALA
16,30-18,10: Eva Tofalvi — biatlon (Complexul Laura) — 10 km urmărire feminin — FINALA
16,30-19,45: Raluca Nicoleta Strămăturaru — sanie (Complexul Sanki) — simplu feminin — FINALA
MIERCURI 12 FEBRUARIE 2014
09,00-11,30: Ania Monica Germaine Caill — schi alpin (Centrul Alpin Rosa Hutor) — coborâre feminin — FINALA
16,15-18,35: Alexandru Andrei Teodorescu, Nicolae Radu Șovaială — sanie (Complexul Sanki) — dublu masculin — FINALA
JOI 13 FEBRUARIE 2014
09,30-11,20: Maria Marinela Mazilu — skeleton (Complexul Sanki) — simplu feminin — calificări
12,00-13,40: Timea Sara — schi fond (Complexul Laura) — 10 km clasic — FINALA
16,00-18,10: Cornel Dumitru Puchianu — biatlon (Complexul Laura) — 20 km individual masculin — FINALA
16,00-18,10: Eva Tofalvi — biatlon (Complexul Laura) — 15 km individual feminin — FINALA
17,00-21,30: Zoltan Kelemen — patinaj artistic (Patinoarul Iceberg) — individual masculin — programul scurt
18,15-19,25: Raluca Nicoleta Strămăturaru, Valentin Crețu, Alexandru Andrei Teodorescu, Nicolae Radu Șovaială — sanie (Complexul Sanki) — ștafeta echipe — FINALA
VINERI 14 FEBRUARIE 2014
09,00-10,30: Ioan Valeriu Achiriloaie — schi alpin (Centrul Alpin Rosa Hutor) — super-combinată — Calificări
12,00-13,55: Florin Daniel Pripici — schi fond (Complexul Laura) — 15 km clasic — FINALA
12,00-13,55: Paul Constantin Pepene — schi fond (Complexul Laura) — 15 km clasic — FINALA
13,30-14,40: Ioan Valeriu Achiriloaie — schi alpin (Centrul Alpin Rosa Hutor) — super-combinată — FINALA (DACĂ SE CALIFICĂ)
14,30-16,00: Dorin Dumitru Velicu — skeleton (Complexul Sanki) — simplu — calificări
17,00-21,10: Zoltan Kelemen — patinaj artistic (Patinoarul Iceberg) — individual masculin — programul liber
17,40-19,40: Maria Marinela Mazilu — skeleton (Complexul Sanki) — simplu feminin — FINALA (DACĂ SE CALIFICĂ)
19,30-20,35: Sorin Iulian Pîtea — sărituri cu schiurile (RusSki Gorki) — trambulina mare — calificări
SÂMBĂTĂ 15 FEBRUARIE 2014
09,00-11,10: Ania Monica Germaine Caill — schi alpin (Centrul Alpin Rosa Hutor) — super-uriaș — FINALA
16,45-19,05: Dorin Dumitru Velicu — skeleton (Complexul Sanki) — simplu — FINALA (DACĂ SE CALIFICĂ)
19,30-20,35: Sorin Iulian Pîtea — sărituri cu schiurile (RusSki Gorki) — trambulina mare — FINALA (DACĂ SE CALIFICĂ)
DUMINICĂ 16 FEBRUARIE 2014
17,00-18,10: Cornel Dumitru Puchianu — biatlon (Centrul Laura) — 15 km mass-start — FINALA
18,15-20,55: Florin Cezar Crăciun, Nicolae Istrate — bob (Complexul Sanki) — bob-2 — manșa 1
LUNI 17 IANUARIE 2014
16,30-19,00: Florin Cezar Crăciun, Nicolae Istrate — bob (Complexul Sanki) — bob-2 — FINALA
17,00-18,10: Eva Tofalvi — Biatlon (Complexul Laura) — 12,5 km mass-start — FINALA
MARȚI 18 FEBRUARIE 2014
09,00-11,00: Ania Monica Germaine Caill — schi alpin (Centrul Alpin Rosa Hutor) — slalom uriaș — calificări
12,30-14,10: Ania Monica Germaine Caill — schi alpin (Centrul Alpin Rosa Hutor) — slalom-uriaș — FINALA (DACĂ SE CALIFICĂ)
17,15-19,10: Maria Adela Constantin, Andreea Grecu — bob (Complexul Sanki) — bob-2 feminin — manșa 1
MIERCURI 19 FEBRUARIE 2014
09,00-11,00: Alexandru George Barbu — schi alpin (Centrul Alpin Rosa Hutor) — slalom uriaș — calificări
12,30-14,10: Alexandru George Barbu — schi alpin (Centrul Alpin Rosa Hutor) — slalom-uriaș — FINALA (DACĂ SE CALIFICĂ)
13,45-15,00: Florin Daniel Pripici — schi fond (Centrul Laura) — sprint clasic echipe — FINALA
13,45-15,00: Paul Constantin Pepene — schi fond (Centrul Laura) — sprint clasic echipe — FINALA
18,15-20,20: Maria Adela Constantin, Andreea Grecu — bob (Complexul Sanki) — bob doi — FINALA
SÂMBĂTĂ 22 FEBRUARIE 2014
11,30-13,25: Timea Sara — schi fond (Complexul Laura) — 30 km mass-start liber — FINALA
14,45-16,15: Alexandru George Barbu — schi alpin (Centrul Alpin Rosa Hutor) — slalom masculin — calificări
18,15-19,50: Alexandru George Barbu — schi alpin (Centrul Alpin Rosa Hutor) — slalom masculin — FINALA (DACĂ SE CALIFICĂ)
18,30-21,05: Andreas Paul Neagu, Paul Septimiu Muntean, Bogdan Laurențiu Otavă, Dănuț Ion Moldovan — bob (Complexul Sanki) — bob-4 — manșa 1
DUMINICĂ 23 FEBRUARIE 2014
09,00-11,55: Florin Daniel Pripici — schi fond (Complexul Laura) — 50 km mass-start liber — FINALA
09,00-11,55: Paul Constantin Pepene — schi fond (Complexul Laura) — 50 km mass-start liber — FINALA
11,30-14,05: Andreas Paul Neagu, Paul Septimiu Muntean, Bogdan Laurențiu Otavă, Dănuț Ion Moldovan — bob (Complexul Sanki) — bob-4 — FINALA (DACĂ SE CALIFICĂ)
18,00-20,30: CEREMONIA DE ÎNCHIDERE
Un oficial al Comitetului Internațional Olimpic a precizat că niciun sportiv nord-coreean nu a reușit să se califice la JO 2014 și nici nu a primit vreun „wild-card” special pentru această competiție, acordat de federațiile sportive internaționale.
Pe pagina oficială Soci-2014, Coreea de Nord figurează ca țară participantă, dar la secțiunea rezervată sportivilor nu apare niciun nume, însă organizatorii au precizat că listele nu sunt definitive până pe 5 februarie.
În orice caz, Yonhap citează surse de la Moscova care asigură că autoritățile de la Phenian intenționează să-l trimit la ceremonia de deschidere pe președintele Parlamentului nord-coreean, Kim Yong-nam, chiar dacă nu va participa niciun sportiv din țara sa.
Salt Lake City 2002 a fost Olimpiadă de iarnă precedentă la care sportivii din Coreea de Nord nu au participat, dar au fost prezenți ulterior la edițiile de la Torino (2006) și Vancouver (2010).
Sportivii nord-coreeni au obținut doar două medalii la Jocurile de iarnă, una de argint iar cealaltă de bronz, cucerite la Innsbruck 1964, respectiv Albertville 1992, în probele de patinaj viteză și short-track.
CARTA JOCURILOR OLIMPICE. Peste 3.000 de sportivi şi tot atâţia oficiali, din circa 90 de ţări, vor lua parte până pe 23 februarie la Jocuri, cele mai scumpe din istorie (37 miliarde de euro), şi la care România va fi reprezentată de 24 de sportivi, la 8 discipline. Startul competiţiilor s-a dat, însă, de joi.
România a participat la aproape toate ediţiile Jocurilor Olimpice de iarnă, excepţie făcând prima ediţie, din 1924, şi cea din 1960. La competiţia din 1968, de la Grenoble (Franţa), România a cucerit singura sa medalie din istoria participărilor la JO de iarnă, bronz prin echipajul de bob-2 persoane, alcătuit din Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe.
Biatlonista Eva Tofalvi (35 ani) va purta, pentru a doua oară consecutiv, drapelul echipei olimpice a României la festivitatea de deschidere a JO de la Soci. Tofalvi s-a calificat pentru a cincea oară la Jocurile Olimpice de iarnă.
La JO de la Soci, unde sunt aşteptaţi şi 13.000 de ziarişti, sportivii se vor întrece pentru 98 de seturi de medalii, cu 12 în plus faţă de JO de la Vancouver în 2010, la 15 discipline: biatlon, bob, combinată nordică, curling, hochei pe gheaţă, patinaj artistic, patinaj viteză, sanie, sărituri cu schiurile, schi alpin, schi fond, schi freestyle, short-track, skeleton, snowboard. Competiţiile vor fi găzduite de 11 baze sportive, Balşoi Ice Dome (hochei), Stadionul Olimpic Fişt (ceremoniile de deschidere şi închidere), Şaiba Arena (hochei), Ice Cube Curling Center (curling), Adler Arena Skating Center (patinaj viteză), Iceberg Skating Palace (patinaj viteză, short-track, patinaj artistic), Laura Biathlon & Ski Complex (biatlon, schi fond, combinată nordică), Rosa Hutor Extreme Park (schi freestyle, snowboard), Rosa Hutor Alpine Resort (schi alpin), RusSki Gorki Jumping Center (combinată nordică, sărituri cu schiurile), Sliding Center Sanki (bob, sanie, skeleton). Competiţia de la Soci are trei mascote, un urs polar, un leopard şi un iepure.
Circa 214 miliarde ruble (5 miliarde de euro) au fost investite în construcţiile şi pregătirile pentru Jocuri, potrivit cifrelor anunţate de vice-premierul rus Dmitri Kozak. La acestea s-au adăugat toate amenajările (drumuri, căi ferate, gări etc) efectuate cu ocazia acestui eveniment, suma totală ridicându-se la 1.500 miliarde ruble (37 miliarde euro), care face ca JO de la Soci să fie cele mai scumpe din istorie.
Nu mai puţin de 14.000 de persoane au luat sau vor lua parte la ştafeta flăcării olimpice de-a lungul a 2.900 de comune din Rusia până la aprinderea vasului olimpic pe 7 februarie. Flacăra olimpică a făcut escale la Polul Nord, în apele lacului Baikal şi chiar în spaţiul cosmic, iar sâmbătă a ajuns şi pe muntele Elbrus, cel mai înalt vârf din Europa (5.633 m). Începută pe 7 octombrie, la Moscova, aceasta este cea mai lungă ştafetă a flăcării olimpice din istorie (65.000 km de-a lungul Rusiei). Flacăra a ajuns miercuri la Soci, fiind purtată pe şosele, în tren, cu vaporul. Ultima etapă a parcursului este prevăzută vineri seară, când va fi aprins vasul olimpic situat pe stadionul Fişt.
Statele Unite a trimis la Soci cea mai importantă delegaţie, 230 de sportivi. Delegaţia americană cuprinde 125 de bărbaţi şi 105 femei, fiind condusă de vedetele schiului alpin, tânăra speranţă Mikaela Shiffrin şi veteranul Bode Miller. Rusia, ţara gazdă, a anunţat o echipă de 223 sportivi pentru Jocurile de la Soci.
Nu mai puţin de 25.000 de voluntari au fost recrutaţi pentru a asigura buna desfăşurare a competiţiei. Echipa voluntarilor este compusă din aproximativ 23.000 de ruşi şi 2.000 de străini, din aproape 60 de ţări, iar media de vârstă a acestora este de 25 ani. Cel mai vârstnic voluntari vine din Siberia, are 75 de ani, şi este un fost participant la Olimpiada de vară de la Moscova, din anul 1980.
Jocurile de la Soci vor fi probabil cele mai securizate din istoria olimpismului, aproximativ 100.000 de militari, poliţişti şi ofiţeri de informaţii aflându-se la Soci, potrivit unui înalt oficial american. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia va face ‘totul’ pentru a asigura securitatea Jocurilor. În timpul Jocurilor, supravegherea se va efectua, de asemenea, din cer, cu un sistem prin satelit şi zeci de drone.
Islamiştii din Caucazul rus au ameninţat că vor comite atentate în timpul Jocurilor Olimpice, relansând temerile după cele două atentate sinucigaşe care au avut loc la Volgograd, la finele lunii decembrie, soldate cu 34 de morţi. Mai multe comitete olimpice naţionale au primit recent ameninţări legate de participarea lor la JO de la Soci, dar Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a minimalizat pericolul.
Totodată, Vladimir Putin a asigurat că sportivii nu vor suferi de niciun fel de discriminare în timpul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Soci, o promisiune vizând în aparenţă să risipească temerile comunităţii internaţionale Kremlinul a stârnit anul trecut reacţii negative când a promulgat o lege interzicând orice ‘propagandă’ homosexuală.
Comitetul Internaţional Olimpic va aplica aplica cel mai strict program antidoping antidoping din istoria JO de iarnă cu ocazia competiţiei care va avea loc la Soci. Vor fi efectuate 2.453 de teste în total, dintre care 1.269 înaintea competiţiei, a adăugat responsabilul CIO, ceea ce reprezintă cu 14 la sută mai mult decât la ediţia 2010, de la Vancouver (Canada), unde au fost efectuate 2.149 de controale.
Televiziunea Română va deveni, începând de vineri, 7 februarie, gazda sporturilor de iarnă, cu aproape 500 de ore de transmisiuni (320 de ore de transmisie pe toate cele trei canale principale – TVR 1, TVR 2 şi TVR 3 – şi în jur de 160 de ore pe TVR HD, unde vor putea fi văzute cele mai importante probe), preluate şi online, pe TVR+.
Cei 24 de sportivi români vor concura la Soci la 8 discipline (schi alpin, schi fond, biatlon, sărituri cu schiurile, patinaj artistic, bob, sanie şi skeleton).
Componenţa lotului care a făcut deplasarea duminică în Rusia este următoarea:
SCHI ALPIN (3 sportivi): Alexandru Barbu (slalom uriaş şi slalom special), Ioan Valeriu Achiriloaie (coborâre), Ania Caill (super-uriaş, slalom, combinată alpină); antrenor: Sebastian Barbu.
SCHI FOND (3): Timea Sara, Paul Pepene, Florin Daniel Pripici; antrenor: Ioan Lungociu şi Daniel Borca.
BIATLON (2): Eva Tofalvi, Cornel Puchianu; antrenori: Simon Marton şi Vasile Gheorghe.
SĂRITURI CU SCHIURILE (1): Iulian Pîtea; antrenor: Florin Spulber.
PATINAJ ARTISTIC (1): Zoltan Kelemen; antrenor: Gheorghe Chiper.
SKELETON (2): Dorin Velicu, Maria Mazilu; antrenori: Florin Bucur şi Marius Tomiţă Ene.
SANIE (4): Valentin Creţu (simplu masculin, ştafeta), Nicolae Radu Şovăială şi Alexandru Teodorescu (dublu sanie masculin, ştafeta), Raluca Strămăturaru (simplu feminin, ştafetă); antrenori: Sorina Ţicu şi Eugen Radu.
BOB (8): Nicolae Istrate şi Florin Crăciun (echipajul de dublu masculin), Andreas Neagu, Paul Muntean, Dănuţ Moldovan, Bogdan Otavă (echipajul de 4 masculin), Maria Constantin şi Andreea Grecu (echipajul de dublu feminin); antrenori: Paul Neagu (feminin), Iulian Daniel Pacioianu şi Silviu Dan Scurtu (masculin).
În 2010, la Vancouver (Canada), la ediţia precedentă a Jocurilor Olimpice de iarnă, Romania a fost reprezentată de 28 de sportivi.