Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa” arată, într-un comunicat de presă transmis luni, că susţine măsurile propuse de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, de creştere a salariului minim şi stabilire a unor niveluri diferenţiate în funcţie de studii şi experienţă.
„Creşterile salariale sunt absolut necesare şi urgente pentru a asigura un nivel de trai decent din muncă şi pentru a direcţiona către lucrători o parte mai justă din valoarea adăugată creată. Aceste măsuri trebuie însă integrate într-o strategie care să implice toţi actorii sociali”, arată reprezentanţii Cartel Alfa.
Potrivit sursei citate, România a depăşit ţările din zonă la avuţie, însă discrepanţa dintre cei puţini care deţin avuţia şi restul cetăţenilor este cea mai mare din Europa.
„România trebuie să renunţe la modelul unei economii bazate pe salarizare precară şi la politicile orientate exclusiv către favorizarea capitalului, pentru a putea oferi un viitor mai bun cetăţenilor săi. În acelaşi timp, ne menţinem convingerea că negocierile colective, la toate nivelurile şi cu accent pe negocierea la nivel de sector de activitate, constituie cel mai eficient instrument pentru a stabili politici salariale adaptate specificităţilor fiecărui domeniu de activitate. Grilele de salarizare sunt un atribut al partenenerilor sociali prin negociere. La fel şi politicile de formare profesională, care să ofere stabilitate şi să echilibreze relaţiile de muncă în România”, afirmă sursa citată.
Conform sindicaliştilor, blocarea în 2011 a mecanismului negocierilor colective (prin adoptarea Legii 62/2011 a dialogului social), în principal prin eliminarea grilelor de ierarhizare, a condus la polarizarea actuală.
„Datele sunt cât se poate de relevante: în 2011, înainte de intrarea în vigoare a acestei legi, contractele colective asigurau o ierarhie profesională echilibrată, astfel încât doar 8% dintre salariaţi se aflau atunci încadraţi la nivelul salariului minim, la fel ca nivelul actual din ţările în care există sisteme de negocieri colective funcţionale, precum Germania, Olanda sau Belgia sau Franţa (Studiu EUROFOUND). Acum, peste 2 mil. din cei 5,4 mil. salariaţi din România şi mai bine de jumătate din salariaţii din sectorul economic sunt încadraţi la salariul minim”, susţin aceştia.
Reprezentanţii Cartel Alfa spun că, în Parlament, există în momentul de faţă două iniţiative de modificare a Legii dialogului social, iar confederaţia este implicată, alături de celelalte organizaţii sindicale, în dezbateri, cu propuneri de amendamente. Ei susţin că este nevoie urgentă de îmbunătăţirea legii pentru deblocarea negocierilor colective la toate nivelurile şi pentru încurajarea partenerilor sociali să se aşeze la masa negocierilor.
„Măsurile luate de pe-o zi pe alta şi nediscutate în prealabil cu actorii sociali implicaţi, pentru găsirea celor mai bune formule, pot conduce la alte probleme şi blocaje în aplicarea lor. Astfel, CNS Cartel Alfa îşi menţine deschiderea pentru dialogul cu organizaţiile patronale. Este nevoie de un cadru legislativ mai bun al dialogului social, dar şi de voinţa actorilor pentru a construi un dialog social bipartit eficient, bazat pe încredere reciprocă şi interese comune. Considerăm că politica salarială urmată de România a făcut deservicii majore nu doar salariaţilor, ci şi mediului de afaceri care, în prezent, datorită migraţiei masive întâmpină dificultăţi în asigurarea personalului pentru propriile afaceri. Instabilitatea fiscală şi legislativă şi măsurile adoptate fără o fundamentare adecvată în urma unui dialog consistent cu actorii implicaţi sunt în detrimentul unei dezvoltări durabile”, mai spun reprezentanţii Cartel Alfa.