Cea care a îndemnat Damascul să-şi pună armele sub control internaţional a fost Moscova. „Dacă stabilirea unui control internaţional asupra armelor chimice din Siria va permite evitarea de atacuri armate, ne vom implica imediat. Îndemnăm conducerea siriană nu doar să convină asupra locurilor de depozitare a armelor chimice, ci şi asupra distrugerii ulterioare a acestora, precum şi cu privire la ralierea totală la Organizaţia pentru interzicerea armelor chimice”, a declarat luni seara ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov.
Apelul lui Lavrov către Damasc nu a fost pregătit din timp, afirmă o sursă diplomatică a cotidianului Kommersant, ci „a constituit o reacţie la declaraţia secretarului de stat al SUA, John Kerry, făcută cu o zi înainte, şi la fructoasele negocieri avute cu ministrul de externe al Siriei, Walid al-Muallem”.
În timpul conferinţei de presă de la Londra, John Kerry anunţase: „Regimul preşedintelui Assad ar putea preîntâmpina intervenţia armată dacă va transmite, în decursul săptămânii viitoare, toate armele chimice sub controlul comunităţii economice„. Totodată, secretarul de stat al SUA a precizat că o asemenea variantă nu i se pare posibilă.
Scepticismul şefului Departamentului de Stat a fost respins de însuşi ministrul de externe sirian. Luni seara, Walid al-Muallem a anunţat că „Damascul salută iniţiativa rusă, în condiţiile în care conducerea siriană este preocupată de vieţile cetăţenilor şi de securitatea ţării„.
Acordul Damascului la propunerea Moscovei va slăbi substanţial poziţiile susţinătorilor unei intervenţii armate în Siria. Acum, preşedintelui american Barack Obama îi va fi mult mai greu să-i convingă pe congresmenii americani care urmează să voteze pe marginea rezoluţiei siriene să sprijine o acţiune în forţă.
Barack Obama, într-o situaţie delicată
„Răspunsul Siriei îl pune pe preşedintele SUA într-o situaţie complicată. Adoptând drept principală fundamentare a atacului atenţionarea cu privire la o nouă utilizare de arme chimice, Casa Albă va fi nevoită să explice în ce fel atacul împotriva Damascului va rezolva problema mai bine decât transmiterea arsenalului chimic sirian sub control internaţional”, explică expertul rus Andrei Bakliţki. Cu atât mai mult cu cât SUA au propus deja Rusiei să se ocupe împreună de armele chimice siriene, subliniază cotidianul rus, citat de Agerpres. Primele discuţii pe marginea acestui subiect au avut loc la Moscova, în timpul vizitei delegaţiei SUA, condusă de senatorul Richard Lugar.
Potrivit unei surse a Kommersant apropiate Pentagonului, Washingtonul avea ‘”planul A” şi „planul B”. Primul presupunea ca Rusia şi SUA să lichideze împreună rezervele de arme chimice din Siria, Washingtonul spera că Moscova va exercita presiuni asupra Damascului, iar al doilea presupunea ca, în cazul prăbuşirii regimului Assad, Rusia şi SUA să ia sub control depozitele de arme chimice pentru ca acestea să nu ajungă în mâinile forţelor radicale siriene. „Planul A” a fost respins de Rusia, pe motiv că Siria este un stat suveran, căruia nu i se pot pune asemenea condiţii, în timp ce „planul B” a „interesat” Moscova, potrivit interlocutorului Kommersant, care nu a precizat însă dacă acesta a fost luat spre analiză.
Damascul salută iniţiativa Moscovei
Între timp, chiar şi ţinând cont de iniţiativa ruso-siriană, a vorbi despre ridicarea ameninţării unei intervenţii armate este oricum prematur. În primul rând, Muallem a declarat că Damascul „salută iniţiativa Rusiei”, nu şi că o „adoptă”.
În al doilea rând, din declaraţia ministrului de externe sirian nu rezultă că Damascul este gata să facă totul „în decurs de o săptămână” după cum cerea Kerry. „La vremea sa, Libia a semnat Convenţia privind interzicerea armelor chimice în 2004, dar a distrus rezervele până în 2011, când a început războiul civil”, a amintit Baliţki.
Într-adevăr, luni seara Casa Albă a anunţat că planul SUA privind atacarea Siriei este sprijinit deja de 25 de ţări.
Un vot de procedură prevăzut miercuri în Senatul american asupra recurgerii la forţă în Siria a fost amânat la o dată nedeterminată, a anunţat luni liderul majorităţii, în urma propunerii ruse privind o plasare sub control internaţional a arsenalului chimic sirian, relatează AFP, citată de Mediafax.
„Nu cred că avem nevoie” de un vot rapid, a nunţat liderul majorităţii democrate în Senat Harry Reid, la doar câteva ore după ce a programat acest vot pentru miercuri. „Este necesar să acţionăm astfel încât preşedintele să aibă oportunitatea să le vorbească tuturor celor 100 de senatori şi 300 de milioane de americani înainte să facem acest lucru”, a motivat el.
Preşedintele Barack Obama a anunţat,la rândul său, într-un interviu pentru ABC, că un calendar parlamentar cu privire la acest subiect va fi amânat.