Casa Macca, ridicata de cuplul Elena și Petre Macca î perioada 1891 – 1900, sub semnătura arhitectului John-Elisee Berthet, e situată pe strada Henri Coandă, la numărul 11. Are mai bine de 120 de ani vechime și a fost inclusă pe lista clădirilor de patrimoniu ale României. De 101 ani se află în grija statului, însă soarta ei pare că a fost un interes pentru nimeni. În prezent, se află într-o stare avansată de degradare.
Cuplul Elena și Petre Macca a lăsat-o prin testament Ministerului Instrucției. În timpul guvernării lui Nicolae Iorga, a devenit sediul Muzeului Național de Antichități. În timpul lui Alexandru Ioan Cuza, clădirea a trecut în subordinea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice. Mai târziu, în 1949, în perioada comunistă, muzeul a trecut în tutela Academiei Române, iar prin Hotărârea nr. 1048 a Consiliului de Miniştri de la 1 iulie 1956 Casa Macca își schimbă din nou funcționalitatea, devenind sediul Institutului de Arheologie. În prezent adăpostește același institut, dar care și-a schimbat denumirea în Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, dar şi Muzeul de Arheologie. Și, totuși, nu poate fi vizitată, nimeni nu mai poate intra în clădire din cauza stării în care se află.
Colonelul Petre Macca își câștigase reputația de erou în timpul Războiului de Independență, iar soția lui, Elena Macca, a reușit să se remarce prin actele caritabile făcute pentru Biserica Ortodoxă și pentru învățământul public. Așa au ajuns să fie printre cele mai respectați în Bucureștiul acelor ani. Pe timpuri, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, atunci când Bucureștiul era numit cu mândrie „Micul Paris”, Casa Macca rivaliza cu cele mai impozante imobile din orașul acelor vremuri.
Arhitectul John-Elisee Berthet și-a pus amprenta asupra clădirii într-un mod sublim. Imobilul e construit într-un stil eclectic, cu influențe baroce și art – nouveau. Se întinde pe patru niveluri: subsol, parter, etaj și un pod, iar fiecare etaj are circa 370 de metri pătrați. Clădirea se bucură de o varietate de forme și ornamente arhitecturale. De la motive florale prezente în jurul ferestrelor, până la capete de lei, ghirlande, diverse blazoane și embleme. Ferestrele sunt înalte și late și sunt decorate cu îngerași și elemente vegetale.
Scara realizată din marmură duce către vestibulul spațios, ce impresionează prin detalii. Din acel spațiu se poate pătrunde în oricare din cele șapte camere aflate la parter. La etaj se află tot atâtea. Pereții, lambriurile, ușile din fiecare încăpere sunt pictate în stil academist, cu motive florale și peisaje romantice care ilustrează scene din fiecare anotimp și personaje alegorice.
Aflată printre clădiri noi, impozante, ambasade, Casa Macca atrage atenția prin aerul său boem și elegant oricui se află prin trecere pe strada Henri Coandă. În ciuda minuțiozității cu care a fost gândit proiectul aceastei clădiri, Casa Macca a ajuns astăzi într-o stare deplorabile. A început să se degradeze atât la interior, cât și la exterior, însă nimeni nu face nimic. Scara exterioară s-a dărâmat aproape de tot, iar elementele decorative au căzut parțial. Singurele mici intervenții făcute la acest imobil au fost imediat după cutremurul din 1977, când au fost astupate crăpăturile, și în urmă cu zece ani, când a fost schimbat parțial acoperișul.
Abia acum, după mai bine de o sută de ani, Casa Macca, clădirea emblematică a Micului Paris, va fi consolidată. Potrivit arthitectului Petru Mortu, cel care a întocmit proiectul de restaurare, citat de B365, lucrările de consolidare se fac abia acum fiindcă nu au fost bani pentru astfel de investiții. Lucrările ar putea costa în jur de 20.500.000, însă având în vedere că vorbim de un muzeu și e nevoie și de mobilier, costurile s-ar putea ridica la 30 de milioane de lei.