CASTIGATOR ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014: Victor Ponta sau Klaus Iohannis? Ce urmează după vot

CASTIGATOR ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Potrivit Constituţiei, preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

În primul tur al alegerilor prezidenţiale, prevede legea fundamentală, „este declarat ales candidatul care a întrunit majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale”.

Alegerile ar fi astfel câştigate de candidatul care ar obţine 50% plus 1 din voturile alegătorilor înscrişi în listele electorale (nu a celor care participă la vot).  

Constituţia prevede că „în cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi„.

Alte articole

Iohannis a promulgat legea, pensiile încasate ilegal nu se confiscă, sumele nu se restituie la stat

Unul dintre supravieţuitorii tragediei din Colectiv îl demolează pe Iohannis: „Acela a fost momentul în care eu am înţeles cât de mare e goliciunea interioară a persoanei Iohannis”

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. GHIDUL alegătorului pentru turul al doilea

Astfel, câştigător în turul al doilea va fi candidatul care va obţine cel mai mare număr de voturi, în acest caz fiind vorba de numărul celor care votează, şi nu de toţi alegătorii înscrişi pe liste.

Potrivit AEP, la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, de pe 16 noiembrie, sunt aşteptaţi la urne 18.305.826 de alegători.

CASTIGATOR ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Constituţia mai prevede că „nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive”.

Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională, iar candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.

Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului

În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid, nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.şi se bucură de imunitate.

CASTIGATOR ALEGERI PREZIDENTIALE 2014: CINE ESTE VICTOR PONTA

VICTOR-VIOREL PONTA, 42 de ani, candidează pentru Preşedinţia României din partea Alianţei PSD-UNPR-PC. Este președinte al Partidul Social Democrat din februarie 2010, deputat de Gorj şi, din mai 2012, prim-ministru al României. Este căsătorit cu Daciana Sârbu, europarlamentar, şi are doi copii.

Absolvent al Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti, Victor Ponta a fost, până în 1998, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 din București, iar între 1998 și 2001, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, secția Anticorupție, Urmărire Penală și Criminalistică. Între 2000 și 2001 a ocupat funcția de coordonator al Biroului de Combatere a Spălării Banilor.

A intrat în politică în 2001, la invitația lui Adrian Năstase, cel care îl asemăna la un moment dat cu Titulescu, fiind fost cooptat în echipa guvernamentală pe postul de şef al Corpului de Control, funcţie pe care a deţinut-o până în 2004, când a fost numit ministru delegat pentru Controlul Implementării Programelor cu Finanţare Internaţională şi Urmărirea Aplicării Acquis-ului Comunitar.

Adrian Năstase: Nu mă voi implica în campania lui Ponta, dar îl susţin

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Ascensiunea în interiorul PSD a fost una rapidă. În 9 ani de zile a ajuns preşedintele PSD. A ocupat mai întâi  funcţia de preşedinte al Organizaţiei de Tineret a PSD (2002), iar, patru ani mai târziu, în 2006, a devenit vicepreşedinte al PSD.

În 2010 a câştigat şefia PSD, învingându-l la Congresul partidului pe Mircea Geoană, cel care pierduse, cu un an în urmă, la o diferenţă extrem de mică şi în urma onor gafe din campanie, alegerile prezidenţiale în faţa lui Traian Băsescu.  Din 2011, în urma creării alianţei dintre PSD, PNL şi PC, devine co-preşedinte al Uniunii Social Liberale (USL), alianţă care a rezistat până în februarie 2014.

SONDAJ CSCI. Victor Ponta l-ar învinge pe Klaus Iohannis în turul II al prezidenţialelor cu 57% la 43%

Ca parlamentar, Victor Ponta se află la al treilea mandat. În 2004, devenea unul dintre cei mai tineri parlamentari români, fiind ales deputat de Gorj. Ca membru al Legislativului, în timpul guvernării Tăriceanu, s-a făcut remarcat ca susţinător al introducerii votului uninominal. Adept al sistemului propus de Pro-Democrația, a negociat în numele PSD în primăvara lui 2007 introducerea acestui tip de scrutin agreat inițial de toate partidele. Cu Victor Ponta la butoane, PSD a fost, alături de PNL, în 2012, iniţiatorul celei de-a doua suspendări al lui Traian Băsescu. Ânsă ca şi la prima suspendarea din 2007, declanşasată de scandalul „Bileţelul roz”, şeful statului nu a putut fi demis la referendum.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Cele 14 candidaturi rămân DEFINITIVE. Nicio contestaţie nu a trecut de CCR

După victoria USL la alegerile parlamentare din 2012, în decembrie, Victor Ponta a fost desemnat de președintele Traian Băsescu ca prim-ministru al României, Parlamentul dând undă verde instalării unui nou cabinet Victor Ponta.  Deşi au încheiat în 2012 un „Acord de colaborare instituțională”, pe care premierul l-a rupt în cele din umră, în august 2014, Victor Ponta şi Traian Băsescu au fost protagonoştii mai multor conflicte, în care cei doi şi-au adus acuzaţii grave.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Una dintre disputele dintre cele două palate a fost legată de tema reprezentării României la Consiliul European, premierul fiind susținut de Parlament, iar președintele de Curtea Constituțională. Acest conflict a degenerat într-o criză politică și constituțională, care a şi culminat cu cea de a doua suspendare a lui Băsescu. Unul dintre scandalurile recente în care au fost implicaţi Ponta şi Băsescu este cel iscat la Cotroceni, la consultările pe tema reducerii CAS. Pentru că premierul a declarat public faptul că Băsescu a jignit-o pe Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor, şeful statului a dat publicităţii înregistrarea. „Unde spuneaţi că aţi terminat, la Harvard, la Oxford? Roubini e economist de Harvard, mă aşteptam la argumente de genul lui. M-aş fi aşteptat să veniţi cu o foaie pe care să scrieţi: de aici luăm un ban, de aici cinci, şi aş fi fost cu conştiinţa împăcată”, îi spunea Băsescu ministrului. Un alt scandal care l-a avut în prim-plan pe Victor Ponta a fost declanşat în 2012, la scurt timp după instalarea în funcţia de premier, când a fost acuzat în revista „Nature” că şi-a plagiat lucrarea de doctorat. După verdictul de plagiat dat de mai multe comisii, Consiliul Național de Etică a decis pe 18 iulie 2012 că Victor Ponta nu a plagiat.

AVERILE CANDIDAŢILOR la Preşedinţie: Victor Ponta câştigă mai puţin ca Daciana Sârbu

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Potrivit declaraţiei de avere, Victor Ponta deţine un teren intravilan în comuna Baia de Fier, judeţul Gorj, ce are o suprafaţă de 1.371 de metri pătraţi. De asemenea, are patru locuinţe – trei apartamente şi o casă, două din apartamente fiind dobândite prin lichidarea patrimoniului deţinut de Cabinetul de Avocat „Ponta Victor Viorel”. Deţine două automobile, un Citroen, cumpărat în 2012 prin leasing, şi un Fiat, dobândit în 2010, tot din patrimoniul fostului cabinet de avocatură, iar conturile sale numără o sumă cash de 56.678 euro. Ca salariat al statului român, Victor Ponta a câştigat anul trecut 74.208 lei, echivalentul unei medii lunare de 6.184 lei.

CASTIGATOR ALEGERI PREZIDENTIALE 2014: CINE ESTE KLAUS IOHANNIS

KLAUS IOHANNIS, 55 de ani, este candidatul ACL (Alianţa PNL-PDL) la Preşedinţia României, postură pe care şi-a adjudecat-o în urma unui duel, în interiorul PNL, cu Crin Antonescu şi a confruntării, la nivelul alianţei, cu Cătălin Predoiu. Este preşedintele PNL din iunie 2014 şi primar al Sibiului din anul 2000. De meserie profesor de fizică, Klaus Iohannis este căsătorit şi nu are copii.

Klaus Iohannis a absolvit Facultatea de Fizică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. După terminarea facultății, a fost profesor de fizică în Sibiu, iar din 1997 inspector școlar general adjunct şi, ulterior, inspector școlar general al județului Sibiu.

În anul 1990 s-a înscris în Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR), care l-a desemnat în 2000 să candideze la alegerile pentru funcţia de primar al municipiului Sibiu. În iunie  2000, Klaus Iohannis obţine primul mandat de edil al Sibiului, cu 69,18% din voturi, devenind primul etnic german în funcția de primar al Sibiului, după Albert Dörr, care a condus orașul în perioada 1940-1945.

În anul 2002 a fost ales președinte al Forumului Democrat al Germanilor din România, funcție pe care a deținut-o până în anul 2013, când intră în rândurile PNL. Până atunci, câştigă alte trei mandate de primar al Sibiului: în anul 2004 cu 88,7% din voturi, în 2008 cu 83,26% din voturi, iar în 2012 cu 77,89% din voturi.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. A fost în cărţi pentru postul de premier în octombrie 2009, când PNL l-a propus pentru această funţie, după ce guvernul Boc a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură. Iohannis a acceptat candidatura, dar președintele Traian Băsescu l-a nominalizat pe Lucian Croitoru.Băsescu spunea că nu a refuzat candidatura lui Iohannis, dar numeşte un prim-ministru din cel mai mare partid din Parlament. Legislativul a ripostat cu o declarație prin care cerea retragerea candidaturii lui Croitoru, astfel că şeful statului a făcut o nouă nominalizare în persoana lui Liviu Negoiță, care nu a reușit însă să primească votul de încredere al Parlamentului.

Iohannis s-a mai aflat în postura de aspirant la funcţia de premier în timpul alegerilor prezidenţiale din 2009, când a fost cooptat în tandemul cu Mircea Geoană, candidatul PSD la Preşedinţie. Alegerile din decembrie au fost însă câștigate de Traian Băsescu, astfel că Iohannis a declarat că parcursul său de posibil premier s-a încheiat.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Klaus Iohannis intră în PNL în februarie 2013, la invitația lui Crin Antonescu, fiind propulsat direct pe scaunul de prim-vicepreședinte, în urma adoptării unei derogări de vechime, care să-i permită să candideze la o funcție în conducerea partidului. Pe fondul neînţelegerilor din USL de la începutul acestui an, Iohannis este propus de PNL pentru postul de ministru de interne şi vicepremier, însă Victor Ponta nu a fost de acord, astfel încât criza din USL s-a încheiat cu ruperea Uniunii şi retragerea PNL de la guvernare.

În plus, eşecul PNL de la alegerile din mai 2014 pentru Parlamentul European, care le-a adus liberalilor doar 6 mandate de europarlamentar, a culminat cu pierderea şefiei partidului de către Crin Antonescu şi instalarea lui Klaus Iohannis în locul acestuia. Totul a început cu demisia lui Antonescu, Iohannis și restul conducerii PNL din fruntea partidului, primarul Sibiului fiind desemnat să fie președinte interimar până la alegerea unui nou președinte.

Crin Antonescu este scos definitiv din joc la Congresul din 28 iunie 2014, când Iohannis a fost ales președinte al PNL şi desemnat candidat pentru funcția de președinte a țării. Liberalul a devenit ulterior candidatul ACL.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. De-a lungul anilor, numele primarului Sibiului a apărut în câteva scandaluri publice, cele mai cunoscute fiind cele legate de incompatibilitatea acestuia. În 2009, ANI l-a acuzat pe Iohannis de încălcarea Legii incompatibilităţii, pentru că ar fi ocupat, în 2003, funcţia de administrator la societatea Parcuri Industriale Sibiu-Şura Mică în paralel cu cea de primar. Edilul a atacat hotărârea în contencios administrativ şi a câştigat. În aprilie 2013, Iohannis a fost acuzat tot de ANI că ar fi deţinut ilegal, în mod simultan, atât funcţia de primar al Sibiului, cât şi calitatea de reprezentant al municipiului Sibiu în Adunarea Generală a Acţionarilor din firmele Apă Canal SA Sibiu şi Pieţe SA. Edilul a făcut contestaţie în instanţă şi a câştigat la Curtea de Apel Alba Iulia, însă ANI a contestat, iar dosarul este acum pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. O altă acţiune în instanţă a fost deschisă de Iohannis după ce ANI l-a acuzat din nou de conflict de interese. ANI a susţinut că Iohannis ar fi semnat în anul 2010, în calitate de primar, un contract cu tipografia Forumului German, unde a fost preşedinte până în 2013.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Dezbateri intense în spaţiul public au fost declanşate şi de averea primarului Sibiului, care deţine, împreună cu soţia sa, trei case şi trei apartamente în Sibiu. „E, dacă vreţi, un model extrem de simplu. Din relativ puţini bani şi ce am avut totuşi, am pornit cu soţia de la un apartament de 4 camere pe care ni l-am cumpărat din banii de nuntă. Din acei bani şi bani adunaţi din meditaţii, din salarii, am făcut următoarea achiziţie, am închiriat-o, am adunat banii, am mai făcut una, am închiriat-o. Alte afaceri, nu …” – a explicat Iohannis, într-o emisiune TV. Unul dintre imobile, aflat în centrul Sibiului, face şi obiectul unui proces aflat pe rolul instanţei de la Braşov, acuzaţia fiind că soţii Iohannis ar fi cumpărat casa de la un fals moştenitor. „Am avut oportunitatea, atunci când saşii au plecat, să investesc în imobile un pic mai ieftine. Cele şase case nu sunt şase: e casa în care locuiesc, două case mici cu două camere şi apartemente. Sunt şase locuinţe, dar ele toate la un loc sunt cât un apartament în Bucureşti”, a mai declarat Iohannis, într-o altă emisiune.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Cea mai veche acuzaţie datează de pe vremea când acesta ocupa funcţia de inspector şcolar, nefiind concretizată în niciun fel, anume că actualul primar ar fi fost implicat în trafic de copii. Iohannis ar fi intermediat, pentru cetăţeni americani şi canadieni, mai multe adopţii de copii din judeţul Sibiu, despre care nu se mai ştie nimic.

Potrivit declaraţiei de avere, Iohannis deţine şase locuinţe, trei apartamente şi trei case, achiziţionate împreună cu soţia în perioada 1992 – 2007. Nu are terenuri, autoturisme şi nici bijuterii, obiecte preţioase sau lucrări de artă şi de cult. În conturi are 13.500 euro, 9.000 dolari şi 91.000 de lei, iar salariul pe care îl câştigă este de 3.650 lei. Iohannis a câştigat anul trecut din chirii 228.132 lei.

CASTIGATOR ALEGERI PREZIDENTIALE 2014. ATRIBUŢIILE preşedintelui României:

CASTIGATOR ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Potrivit Constituţiei, preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. „Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate„, mai prevede legea fundamentală.

– Desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

– În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita această atribuţie numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.

– Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă. Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii. Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. GHIDUL alegătorului pentru turul al doilea

– Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.

– După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

– Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

– Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.

– Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.

– Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.  În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în 

– Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.

– Preşedintele României conferă decoraţii şi titluri de onoare, acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral, numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege şi acordă graţierea individuală.

Incompatibilităţi şi imunităţi

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată. Preşedintele României se bucură de imunitate. Preşedintele nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Suspendarea din funcţie

In cazul săvârşirii unor fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. Dacă propunera de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.

Punerea sub acuzare

CASTIGATOR ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţa comună, cu votul a cel puţin două treimi din numarul deputaţilor şi senatorilor, pot hotarî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare. Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data ramânerii definitive a hotarârii de condamnare.

 Vacanţa funcţiei

Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces. În termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.

Interimatul funcţiei

CASTIGATOR ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor. Pe durata interimatului nu se pot transmite mesaje adresate Parlamentului, nu poate fi dizolvat Parlamentul şi nu se poate organiza referendumul.

Actele Preşedintelui

In exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului. Decretele emise de Preşedintele României privind tratatele internaţionale încheiate în numele României, acreditarea şi rechemarea reprezentanţilor diplomatici ai României, aprobarea înfiinţării, desfiinţării sau schimbării rangului misiunilor diplomatice, mobilizarea parţială sau generală a forţelor armatei, respingerea agresiunilor armate îndreptate împotriva ţării, instituiriea stării de asediu sau stării de urgenţă, precum şi în ceea ce priveşte conferirea de decoraţii şi titluri de onoare, acordarea gradului de mareşal, de general şi de amiral şi în ceea ce priveşte acordarea graţierii individuale, se contrasemnează de primul-ministru.

CE SPUN EXIT POLL-URILE

REZULTATE EXIT POLL ALEGERI PREZIDENTIALE 2014 UPDATE. Potrivit primelor cifre ale exit-pollurilor, Victor Ponta este pe primul loc în preferinţele românilor cu 53% dintre voturile exprimate până la ora 17.00, în timp ce Klaus Iohannis are 47%.

REZULTATE EXIT POLL ALEGERI PREZIDENTIALE 2014. Potrivit exit-pollurilor (PSD), Victor Ponta este pe primul loc în preferinţele românilor cu 56% dintre voturile exprimate până la ora 14.30, în timp ce Klaus Iohannis are 44%.

REZULTATE EXIT POLL ALEGERI PREZIDENTIALE 2014. UPDATE. La ora 13.00, Victor Ponta se situa pe primul loc cu 59%, iar Klaus Iohannis deţinea 41% din voturi, arată exit-poll-urile, prezentate de PSD.

REZULTATE EXIT POLL ALEGERI PREZIDENTIALE 2014. UPDATE. La ora 10.30, Victor Ponta se situa pe primul loc cu 61%, iar Klaus Iohannis deţinea 39% din voturi, arată exit-poll-urile, prezentate de PSD. Faţă de ora 9.00, se înregistrează  o scădere a voturilor pentru Victor Ponta.

REZULTATE EXIT POLL ALEGERI PREZIDENTIALE 2014. Potrivit primelor cifre ale exit-pollurilor, Victor Ponta este pe primul loc în preferinţele românilor cu 64% dintre voturile exprimate până la ora 09.00, în timp ce Klaus Iohannis are 36%.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014: Ai observat nereguli, ai fotografii sau filmuleţe? Trimite-le pe STIREA TA!

REZULTATE EXIT POLL ALEGERI PREZIDENTIALE 2014. România TVva prezenta la ora 21,00, la închiderea urnelor rezultatele exit-poll-ului CSCI.

REZULTATE EXIT POLL ALEGERI PREZIDENTIALE 2014. Biroul Electoral Central (BEC) va informa opinia publică și presa despre prezența la vot la alegerile prezidențiale de duminică la orele 11,30, 14,30, 17,30, 20,30 și 22,30. Orele până la care secțiile de votare vor transmite informații către BEC sunt 10,00, 13,00, 16,00, 19,00 și 21,00.

BEC, precum și birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor Bucureștiului și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate vor furniza zilnic rezultate parțiale, începând cu ora 0,00 din data de 3 noiembrie sau, în cazul unui al doilea tur de scrutin, din data de 17 noiembrie. Informațiile vor fi disponibile și date publicității începând cu orele 2,00, 5,00, 9,00, 11,00, 17,00, 20,00 din zilele menționate (3 sau 17 noiembrie), iar ora de referință a datelor prezentate va fi cu două ore în urmă față de momentul comunicării, adică 0,00, 3,00, 7,00, 9,00, 15,00, 18,00, scrie Agerpres.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Victor Ponta şi Klaus Iohannis, zi decisivă. Secţiile de votare s-au deschis

REZULTATE EXIT POLL ALEGERI PREZIDENTIALE 2014 – BEC a mai stabilit că orele la care va fi comunicată prezența la vot în secțiile din străinătate la alegerile prezidențiale sunt 15,00, 21,00 din ziua votării și 1,00 și 9,00 — din ziua următoare zilei votării.