Premiului Nobel pentru pace 2026, acordat juristei sud-africane Navanethem ”Navi” Pillay. Care au fost argumentele alegerii

UPDATE

Premiul Nobel pentru pace 2026 a fost acordat juristei sud-africane Navanethem ”Navi” Pillay.

Comitetul Nobel de la Oslo și-a motivat decizia prin eforturile lui Pillay ”de promovare a păcii şi a dreptului internaţional”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Navanethem ”Navi” Pillay are origini indiene și s-a născut în Africa de Sud în perioada regimului de apartheid. A devenit avocat și s-a confruntat încă de la începutul carierei cu discriminarea și segregarea instituționalizată. Printre persoanele pe care le-a apărat s-au numărat Nelson Mandela și alți opozanți ai apartheidului.

Alte articole

Donald Trump spune că un acord pentru încheierea războiului din Ucraina este iminent

Democrații pregătesc anchete împotriva lui Donald Trump și a familiei sale. Ce plan au după victoria din alegerile intermediare

Cariera sa a continuat în unele dintre cele mai importante instituții judiciare internaționale. Pillay a fost judecător la Înalta Curte din Africa de Sud, la Tribunalul Penal Internațional pentru Rwanda și la Curtea Penală Internațională. A ocupat și funcția de Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, iar până de curând a condus Comisia internațională independentă de anchetă a ONU privind Teritoriul Palestinian Ocupat.

În prezent, este judecător în cadrul procedurii de la Curtea Internațională de Justiție în care Myanmar este acuzat de genocid, notează Mediafax.

ȘTIREA INIȚIALĂ

Câștigătorul premiului Nobel pentru pace 2026 urmează să fie anunțat vineri la ora 12:00, ora României.

Platforma de predicții Polymarket are o favorită, conform volumului de mize plasate. Este vorba despre Iulia Navalnaia, soția lui Alexei Navalnîi – liderul opoziției din Rusia, care murit în condiții suspecte într-o închisoare din Siberia, în februarie 2024.

Navalnaia este creditată cu șanse de 25 la sută să câștige premiul Nobel pentru pace de anul acesta.

Al doilea favorit la Polymarket este Mîkola Kuleba, apărătorul drepturilor copiilor din Ucraina, căruia îi sunt acordate șanse de 19 la sută, după care vine, cu 14 la sută, „Emergency Response Rooms” (Camerele de intervenţie de urgenţă) din Sudan, o reţea de ajutor umanitar la nivel local.

Șansele lui Donald Trump să fie el laureatul sunt aproape nule, mai precis sub 1 la sută, conform predicțiilor de pe Polymarket. Cu toate astea, influența președintelui american ar putea fi totuşi resimţită de comisia de selecţie care alege câștigătorul, susține experţii consultaţi de Reuters şi AP, potrivit news.ro.

Nobelul pentru pace de anul trecut, acordat Mariei Corina Machado, figură a opoziţiei din Venezuela, a fost unul unic în istoria de 125 de ani a distincţiei, fiind acordat pe fondul unor presiuni repetate, fără precedent, exercitate de Trump, care voia cu ardoare să obţină el premiul. Câteva săptămâni mai târziu, Machado i-a dăruit lui Trump medalia de aur a Premiului Nobel, în încercarea de a obţine sprijin pentru eforturile sale în favoarea unei Venezuelei democratice.

Anul acesta, comitetul format din cinci membri va avea grijă să aleagă o persoană care să poată rezista presiunilor exercitate de Trump, potrivit lui Haakon Gjerloew, director interimar al Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo (PRIO).

Trump a fost propus anul acesta la Nobel de liderii din Cambodgia, Israel şi Pakistan, dar şansele sale sunt „destul de reduse”, potrivit lui Gjerloew.

„Cred că evenimentele de anul trecut legate de Premiul Nobel pentru Pace, precum faptul că Maria Corina Machado i l-a înmânat ulterior lui Trump medalia, vor influenţa unele dintre considerentele pe care le vor lua în calcul”, a declarat el pentru Reuters. „O preocupare pe care Comitetul ar putea-o avea este dacă acordarea premiului cuiva ar putea expune acea persoană la presiuni din partea lui Donald Trump… Cred că Comitetul va analiza dacă premiul aduce mai mult rău decât bine”, este de părere directorul PRIO.

Acest lucru ar putea însemna că Papa Leon al XIV-lea, Curtea Penală Internaţională, Curtea Internaţională de Justiţie sau Francesca Albanese, raportorul special al ONU pentru Teritoriile Palestiniene Ocupate ar putea fi recompensaţi cu un Nobel pentru Pace, spun tot experţii.

Citește și Noi negocieri pentru pace în Ucraina. Delegația lui Zelenski merge în SUA pentru discuții cu emisarii lui Trump

Leon, primul papă născut în SUA, a declarat că va continua să se pronunţe împotriva războiului, după ce preşedintele a spus că e un papă „slab” pentru că a criticat conflictul dintre SUA şi Iran. Enciclica Papei privind inteligenţa artificială, pledoaria sa pentru dialog şi soluţionarea paşnică a conflictelor, apelurile sale la respectul faţă de imigranţi şi activitatea sa umanitară ar putea justifica acordarea premiului.

„Papa reprezintă mai mult decât o simplă figură religioasă. S-a impus ca un lider de opinie de prim rang”, a declarat pentru Reuters Karim Haggag, directorul Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm.

Între timp, italianca Albanese a fost criticată de SUA şi Israel pentru criticile aduse modului în care Israelul a condus războiul împotriva Hamas în Gaza şi în Cisiordania ocupată.

Premierul canadian Mark Carney s-a remarcat şi el pe plan internaţional în acest an, în mare parte prin opoziţia faţă de Trump în chestiuni precum tarifele vamale impuse de SUA – un altfel de război purtat de Trump.

Evenimentele de anul trecut ar putea avea efectul opus asupra Comitetului Nobel. Acesta ar putea opta pentru o alegere sigură, necontroversată, mai puţin susceptibilă să-l antagonizeze pe Trump, care a acuzat Norvegia – ţara în care se decide acordarea premiului – că nu i-a acordat lui distincţia anul trecut.

Aceasta ar putea însemna recunoaşterea meritelor „Camerelor de intervenţie de urgenţă” din Sudan, o reţea sudaneză de grupuri comunitare care au oferit ajutor în timpul războiului civil, sau ale organizaţiei neguvernamentale „Save the Children” (Salvaţi Copii) pentru ajutorul acordat copiilor aflaţi în zone de conflict.

Însă Comitetul se află, de asemenea, sub presiune pentru a răspunde provocărilor lansate de Trump la adresa ordinii internaţionale pe care Comitetul o preţuieşte, a afirmat Oeivind Stenersen, un istoric care a scris despre Premiul Nobel pentru Pace. „Se află sub o anumită presiune – de a adopta o poziţie fermă faţă de Trump”, a declarat el pentru Reuters. „În această situaţie internaţională gravă, anul acesta se impune acordarea unui premiu pentru pace în apărarea democraţiei liberale, a dreptului internaţional şi a drepturilor omului”, arată Stenersen.

Acest lucru ar putea însemna onorarea Curţii Penale Internaţionale (CPI) într-un moment în care Washingtonul pregăteşte sancţiuni drastice împotriva acestui tribunal global, potrivit unor surse, în timp ce acordarea premiului Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) ar susţine respectarea suveranităţii statelor-naţiune şi soluţionarea paşnică a disputelor.

Presiunea exercitată de Trump asupra Comitetului Nobel din Norvegia i-a uimit pe mulţi, inclusiv pe laureata Premiului Nobel pentru Pace Maria Ressa, jurnalistă filipineză şi americană, care a declarat că a urmărit evenimentele de anul trecut cu „groază”.

„Lumea nu este condusă de agresori”, a declarat ea pentru Reuters în timpul unei vizite la Oslo, în septembrie. „Există standarde după care ne ghidăm. Puterea nu înseamnă că ai dreptate”, a mai spus ea, potrivit sursei citate.

Citește și SUA îl acuză pe Nicolás Maduro de tortură. Fostul președinte venezuelean și soția sa, acuzați că au coordonat un sistem de represiune