Statul român, care în 2010 indexa negativ veniturile angajaților săi, indexa în sens pozitiv veniturile firmelor care lucrau pentru el, inclusiv pe cele ale mutinaționalei care construia Stadionul Național. Din costul total de costrucţie, de 207 milioane lei, aproximativ 10 la sută, adică 20 de milioane, reprezintă „actualizări de preţ”, potrivit unor documente intrate în posesia Gazetei Sporturilor. Acești bani reprezintă jumătate din prețul stadionului cu 30.000 de locuri de la Cluj.
Citeşte şi Sorin Oprescu, prima reacţie despre ancheta DNA în cazul Arenei Naţionale
Reglajele financiare plătite de Primăria București au fost cu atît mai mari cu cît prețul Stadionului Național a crescut. Firma beneficiară, Max Bogl, nu a comentat aceste „reglaje”. „Probabil Max Bogl a încasat banii nu doar prin actualizare, ci și printr-un alt coeficient. Au acționat ambii coeficienți„, a declarat, în schimb, directorul altei multinaţionale.
Max Bogl nu e singurul beneficiar al actualizărilor. Louis Berger, firma americană care a consiliat primăria la stadion, a primit și ea aproape 200.000 de euro drept actualizări. Louis Berger sînt cei care au atras atenția asupra ineficienței acoperișului retractabil, dar sfatul lor a fost ignorat.