„Automobilul personal este un bun privat și firesc ar fi să fie parcat într-un spațiu privat”, consideră Mihaela Negulescu, doctor în mobilitate urbană și profesor la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” din București.
Declaraţia ridică semne de întrebare, în condiţiile în care nu toţi bucureştenii ar putea să cumpere un loc de parcare deoarece nu ar avea unde. Amenajarea locurilor de parcare pe trotuare a generat mai multe scandaluri deoarece s-au tăiat copaci sau au fos ocupate părţi importante din trotuarele destinate pietonilor.
În momentul de faţă, în Bucureşti, există aproximativ 250 de mii de locuri de parcare de reşedinţă, mai exact locurile de parcare dintre blocuri, de pe marginea străzilor sau chiar de pe trotuare care au fost închiriate persoanelor care locuiesc în zona de administraţiile domeniului public din sectoarele Capitalei.
Sumele cu care pot fi închiriate locurile de parcare diferă în funţie de zonă şi de sector, de la 37 de lei pe an până la 77 de lei pe an pentru zona centrală. Un loc de parcare privat la Pasajul subteran Obor, costă 380 de lei pe lună.
Majoritatea posesorilor unui loc de parcare închiriat au un comport discreţionar, marcând locul cu plăcuţe sau cu alte dispozitive de blocare, care sunt considerate ilegale. Însă, în situaţia în care un loc de parcare plătit este folosit de o altă persoană, posesorul poate reclama la Poliţia Reclamă, iar autorităţile oferă dreptate acestuia.
Situaţia din Bucureşti
În Capitală sunt înmatriculate peste 1,4 milioane de maşini, la doar 1,8 milioane de locuitori şi se află în topul celor mai aglomerate oraşe din Uniunea Europeană şi pe locul al 14-lea în lume. Aproximativ 23 mii de români mor prematur în fiecare an din cauza poluării aerului, conform Observatorului Român pentru Sănătate.
„Unul dintre obiectivele majore ale politicilor de parcare este diminuarea parcării pe stradă, pentru recuperarea unor importante resurse de teren şi reamenajarea spaţiului public, cu beneficii de estetică urbană şi calitate a locuirii. Acest lucru nu se poate însă face dintr-o dată, ci treptat și diferențiat în diversele zone urbane, în funcție de caracteristicile lor, de obicei începând cu zona centrală. Într-o etapă de început şi în contextul unui indice de motorizare uriaş, cum este cel al Bucureştiului, pentru reducerea parcării pe stradă trebuie să se construiască alternative de parcare a volumului mare de automobile: parcări multietajate, supra/subterane”, a explicat Mihaela Negulescu.
Politica din ultimul deceniu din marile orașe este de a descuraja deplasarea cu mașina personală prin majorarea taxelor. Conducătorii de autoturisme au fost nevoiți să-și parcheze mașinile doar în parcări supraterane și subterane special amenajate, în timp ce parcarea automobilelor la întâmplare a devenit ilegală.