Cât câştigă un șofer de Uber în București dacă stă 8 ore cu mâinile pe volan. Venitul uluitor făcut din cursele zilnice

Un șofer care lucrează la una dintre cele mai cunoscute firme de transport, Uber, și-a făcut public venitul creând o avalanșă de reacții.

Serviciile de ridesharing au luat amploare în România în ultimii ani, mai ales în marile orașe din țară, cum ar fi București. Șoferi au ajuns să câștige sume impresionante pe sutele de curse pe care le au săptămânal.

Un șofer care lucrează în București a făcut o statistică a câștigurilor sale în raport cu numărul de ore pe care le-a lucrat echivalente unui serviciu de opt ore, cum este în mod normal. Uimitor este faptul că șoferul ajunge să câștige de trei ori suma pe care un lucrător o ia într-o singură lună.

Postarea  de acum câteva luni a strâns un număr impresionant de reacții, multe dintre ele subliniind neajunsurile prin care trec cei mai mulți care muncesc același număr de ore, dar în condiții mai grele, iar banii nu sunt deloc suficienți pentru a suplini nevoile de la lună la lună.

Cât câștigă un șofer de Uber în București pentru 8 ore de muncă pe traseu
Serviciile de ridesharing sunt la îndemâna tuturor. La orice oră din zi și din noapte, oamenii își pot comanda o mașină care să vin să-i ia din fața scării și să-i ducă la destinația aleasă. Plata a devenit și mai simplă de când aplicațiile oferă posibiltatea e a plăti cu un card bancar, iar clientul nu trebuie decât să se bucure de “călătorie”. Confortul însă nu este deloc ieftin!
Bolt caută şoferi în mai multe oraşe din România. Care sunt salariile şi condiţii se cer: bonus de 1.000 de lei la angajare
Pentru cine vrea să apeleze la serviciile de transport private, trebuie să plătească sume de la 25-50 lei, până la 60, 70 chiar și 80 de lei la orele de vârf. Uneori sumele sar lejer de 100 de lei când intervine tariful dinamic.

Un șofer câștigă în București 2.500 de lei săptămânal: „Se ajunge așa la 13.000 RON pe lună”

Aceste sume le aduc venituri consistente șoferilor. Potrivit unei postări făcute de o persoană pe rețelele de socializare, care a primit informațiile de la un șofer de Uber, aceștia pot câștiga și 2.500 de lei pe săptămână: „Venituri pe Uber în București: 2.500 Ron pe săptămână, cu ore fix că la un job normal (poză e primită de la un șofer de Uber care mi-a trimis toată secvența lui săptămânală – face suma asta consistent).

Majoritatea trag mai mult (bagă nu 8, ci 9-10 ore pe zi plus un pic în weekend) și sunt activi și pe Bolt. Se ajunge așa la 13.000 RON pe lună”.

În realitate lucrurile par a fi totuși diferite, spune o tânără Florea Schengen Elena, care face ridesharing, a scris: “Fac ridesharing în TM; plătesc: chiria mașinii 525 lei/sapt, taxe la stat (min 320 lei/sapt),10 % comision pentru flota din încasări, combustibil aprox 120 lei/zi (la 220- 240 km/zi), spălatul mașinii!! La 40 de ore /sapt faci într-o perioadă bună, 2000 lei, din care scazi valorile menționate mai sus!! După astea 40 de ore încep să lucrez pentru mine, de fapt!! Ca să rămân cu 1000 de lei în mână trebuie să lucrez macar 60 de ore /săptămână!!!!”.

Oamenii și-au expus părerea vizavi de sumele afișate în postare: „Cât de ușor își găsesc oamenii scuze. Și grasă și frumoasă și devreme acasă! Nu se poate. Cine vrea să facă bani mulți trebuie să muncească, să facă sacrificii. Ideea acestor postări, după mine, era de a arăta că se pot face bani okay și în România. Așa este, și eu am cunoscut oameni care căștigă în România cel puțin la fel (uneori chiar mai mult!) decât în Occident.”

„Jumătate din banii ăia se duc. Comisionul Uber, benzină, reparații mașină, amortizare vehicul, taxe, comisionul firmei dacă nu ai tu. Plus că ți-a trimis o perioadă bună. Ianuarie nu e nici pe departe la fel de fericit. La fel și vara”, a scris o altă persoană.

“Al treilea semn pe ziua de azi ca am facut facultatea degeaba”, a scris o tânără.

Cât câștigă un șofer UBER. Documentele necesare pentru a face Uber
În aprilie 2015, românii au făcut cunoștință cu Uber, primul serviciu de ride sharing. Având în vedere numărul mare de persoane care lucrează la Uber, oamenii s-au tot întrebat cât câștigă un șofer Uber și care sunt criteriile de angajare.

Bani pe care îi câștiga șoferii la Uber depind de orașul în care aleg să conducă, de momentul zilei și de numărul de kilometrii parcurși.

Cât câștigă un șofer

Venitul net minim pe zi pe care un șofer îl poate obține este de 100 lei.Suma câștigată diferă în funcție de numărul de ore lucrate. Astfel, la un program de 8 ore/zi într-o lună, un șofer Uber poate ajunge până la 4000 de lei.

Din suma câștigată, șoferii trebuie să plătească combustibilul, uzura mașinii, taxele și impozitele pentru firmă, iar restul le revine lor.

Comisioanele primite de șoferi pentru fiecare cursă sunt calculate în funcție de distanța cursei și de locul de pornire.

Tarifele pentru curse pot să înceapă de la 4-5 lei pentru 1 kilometru. Pentru cursele externe, tarifele cresc considerabil, dar și distanțele sunt mult mai lungi.

În ceea ce privește numărul de kilometri, șoferii de la Uber fac aproximativ 300 de km/zi, 2.000 km/săptămână și 8.000-9.000 km/lună.

Ce trebuie să faci ca să fii șofer pe Uber. Nu oricine îndeplinește toate condițiile pentru acest job

Românii s-au orientat din ce în ce mai mult asupra anumitor job-uri part-time, unul dintre cele mai căutate fiind ridesharing-ul. Când spunem ridesharing ne gândim automat la Uber, deoarce aceasta este una dintre cele mai cunoscute companii din domeniu, atât la nivel național, cât și la nivel internațional.

Citește și: Veste teribilă pentru persoanele de peste 65 de ani. Şofatul ar putea fi interzis după această vârstă

Tot mai multe persoane caută să devină șoferi Uber, iar acest lucru se întâmplă din cauza faptului că, în acest fel, ai o flexibiliate a programului uriașă, poți să lucrezi toată ziua sau doar part-time, în funcție de celelalte activități din viața ta. De asemenea, mai ales pentru cei pasionați de șofat, acest lucru nu este deloc greu. Cu alte cuvinte, poți să câștigi bani conducând prin oraș. Uber este disponibil în mai multe orașe din România, respectiv:Bucuresti, Cluj, Iasi, Timisoara, Brasov, Constanta, Craiova, Ploiesti, Pitesti, Galati, Braila, Oradea, Sibiu, Buzau, Bacau, Valcea, Alba Iulia, Arad, Targu Mures, Baia Mare si Targoviste.

Dacă te gândești să devii șofer Uber în România trebuie să știi că trebuie să îndeplinești mai multe condiții. În primul rând, cei de la Uber cer să dispui de o adresă de mail și de un smartphone cu internet. În mod evident lista de cerințe nu se oprește aici.

Conditiile pe care trebuie sa le indeplinesti pentru a deveni sofer Uber:

• Varsta soferilor trebuie sa fie peste 21 de ani, sa aiba permis de conducere de peste 2 ani si un cazier fara inscrisuri
• Licenta de operator de transport alternativ, adica trebuie sa ai o entitate juridica sau un PFA, dar si sa fii platitor de TVA
• intracomunitar ori sa colaborezi cu un partener care are o astfel de licenta
• Cazier judiciar care a fost eliberat in ultimele 6 luni
• Cazier auto, eliberat in ultimele 30 de zile
• Certificat profesional in regim de inchiriere
• Copia conforma a masinii pe care o conduci
• Ecuson pentru transportul alternativ
• Asigurare de pasageri si bagaje
• Casa de marcat pentru cursele cash

Primul pas pe care trebuie să îl faci este să obți certificatul profesional pentru conducătorii auto. De acest act ai nevoie în mod obligatoriu. Pentru a obține acest certificat ai nevoie de o serie de documente, respectiv: permisul de conducere, cartea de identitate, cazierul auto si certificatul de cazier judiciar.

După ce ai întocmit acest dosar, este necesar să faci o vizită medicală și să apelezi la serviciile unei școli de pregătire pentru a obtine certificatul profesional in regim de inchiriere. Pe site-ul companiei Uber poți să găsești o listă cu centrele medicale și școlile partenere și poți beneficia de prețuri preferențiale. Uber oferă aceste avantaje pentru cei care își doresc o colaborare cu firma lor.

După ce ai urmat cursurile școlii respective trebuie să te pregătești pentru examen. Vei fi nevoit să plătești o taxă de 67 de lei pentru susținerea examenului și una de 41 de lei pentru a ridica certificatul. Aceste taxe se plătesc la poștă.

În ziua în care vei susține examenul, vei avea nevoie de dosarul de examen, de cartea de identitate și de chitanța care dovedește că ai plătit taxa de examen. Ulterior, la patru zile de la data examenului, șoferul trebuie să meargă la Autoritatea Rutiera Romana (ARR), de unde își va putea elibera certificatul profesional, în aproximativ două săptămâni. Când face această vizită, șoferul trebuie să aibă la el: cartea de identitate si permis (original), dosarul de examen si o poza de 25/32 mm si chitanta taxei in valoare de 41 de lei.

De ce acte mai ai nevoie pentru a fi șofer pe Uber

Câți bani câștigă un șofer de Uber

Pentru a te înscrie în programul Uber mai ai nevoie de un document care se numește copia conforma. Pentru a obține acest act ai nevoie de un dosar care să conțină următoarele documente:

• Un certificat al inspectiei tehnice periodice (ITP), care trebuie eliberat cu o valabilitate de 6 luni si poate fi facut la una din statiile ITP partenere la un pret preferential
• Contract intre sofer si partener (comodat autentificat, inchiriere sau leasing)
• Certificat de inmatriculare
• Cartea de identitate a autoturismului

Copia conformă se poate obține de la ARR. Dupa ce ai toate actele, poti adauga pe paltforma Uber toate documentele si contul va deveni activ. Va trebui sa astepti 24 de ore de la incarcarea documentelor pentru ca acestea sa fie aprobate.

Este foarte important să menționăm că nu orice tip de mașină este acceptată în programul Uber. Există o serie de cerințe pe care mașina ta trebuie să le îndeplinească, respectiv:

• Masina trebuie sa aiba 4 portiere si aer conditionat
• Automobilul nu trebuie sa aiba daune vizibile si trebuie intretinuta bine
• Vechimea maxima a masinii este de 15 ani (maximum 14 ani pentru a putea obtine copia conforma pentru o perioada de un an)

Lovitură grea pentru Uber şi Bolt. Consiliul Concurenţei spulberă tariful dinamic

”Consiliul Concurenţei propune o serie de recomandări pentru transportul alternativ, precum notificarea utilizatorilor de aplicaţii de ridesharing asupra modificării tarifelor, dar şi schimbarea politicii de anulare a curselor, care în prezent dezavantajează pasagerii. Recomandările vin în urma finalizării investigaţiei sectoriale privind ride-hailingul”, arată autoritatea de concurenţă.

Autoritatea de concurenţă a făcut mai multe recomandări care vizează transparenţa tarifelor şi algoritimii de preţ. Astfel,  Consiliul Concurenţei propune ca toţi utilizatorii aplicaţiei, fie că sunt şoferi sau pasageri, să fie notificaţi prin aplicaţie şi alte mijloace electronice referitor la orice modificare a tarifului standard – preţ/km.

Reţeaua Uber a fost spartă de hackeri. Anunțul făcut de conducerea companiei: „Suntem în legătură cu forțele de ordine”

De asemenea, autoritatea de concurenţă recomandă interzicerea practicării tarifelor standard diferenţiate pe anumite intervale orare considerate „de vârf”, pentru că reprezintă un comportament netransparent şi potenţial înşelător pentru pasageri.

În plus, utilizatorii ar trebui să aibă acces facil la multiplicatorul de preţ, care echilibreză raportul dintre cerere şi ofertă, în acest fel putând lua decizii informate. Prin urmare, propunerea Autorităţii de concurenţă nu vizează modul de funcţionare al preţurilor dinamice.

Totodată, Consiliul Concurenţei propune ca şi clienţilor să le fie pusă la dispoziţie, opţional, o hartă cu zonele de tarif dinamic, cum este cea folosită de conducătorii auto.

Autoritatea de concurenţă mai propune schimbarea politicii privind anularea curselor de către şoferi. În prezent, şoferii pot anula gratuit cursele, în timp ce pasagerii sunt taxaţi pentru anularea acestora după primele două minute, ceea ce duce la situaţii inconfortabile pentru pasageri, precum creşterea nejustificată a timpului de aşteptare sau imposibilitatea de a găsi o cursă în anumite condiţii date.

Consiliul Concurenței vrea ca utilizatorii să nu mai plătească dublu în zilele cu trafic

Aplicaţie de mobilitate urbană

O altă recomandare vizează implementarea unei soluţii de mobilitate urbană, pentru a îmbunătăţi serviciile de transport de persoane, ca parte a unei strategii concentrate pe dezvoltare durabilă, conceptul de smart city şi un cadru integrat de mobilitate urbană. Aceasta ar include şi o aplicaţie mobilă, care să integreze, pe lângă serviciile de taxi şi cele de transport alternativ, şi alte opţiuni de transport urban. Aplicaţia ar putea oferi şi opţiuni de plată pentru unele tipuri de servicii gestionate de autorităţi. Implementarea unei astfel de strategii necesită o abordare unitară la nivel naţional.

Statutul şoferilor

În contextul proiectului de Directivă propus de Comisia Europeană, care ar urma să ofere platformelor un statut implicit de angajatori, Autoritatea de concurenţă propune conturarea unei soluţii alternative  care să nu altereze modelul de afaceri specific serviciilor de transport alternativ şi care să nu inhibe motivaţia operatorilor de platforme de a concura în mod real. Astfel, Consiliul Concurenţei propune lansarea unui cadru de dezbatere privind statutul şoferilor activi în transportul alternativ, având în vedere că protejarea independenţei şoferilor este esenţială pentru o bună funcţionare a pieţei. În plus, legea ar trebui să protejeze independenţa conducătorilor auto şi prin sancţiuni semnificative pentru operatorii platformelor şi operatorii de transport alternativ pentru încălcările grave.

Reglementări în cazul serviciilor de taxi

Referitor la segmentul serviciilor de taxi, în general, politica autorităţilor locale privind numărul de autorizaţii de taxi eliberate nu s-a schimbat, cu toate că numărul şoferilor  de ride-hailing  a crescut. În acelaşi timp, o mare parte dintre şoferii de taxi au început să utilizeze aplicaţii integratoare (precum Free Now sau Star Taxi) pentru a îşi oferi serviciile.

”Ca urmare, Consiliul Concurenţei consideră că trebuie reevaluate reglementările care limitează, în mod artificial, nivelul de concurenţă între serviciile de taxi şi cele de transport alternativ, de exemplu statutul de serviciu public al serviciilor de taxi, limitarea numărului de autorizaţii, tariful reglementat şi obligativitatea taximetriştilor de a colabora cu un dispecerat şi de a plăti tariful aferent acestui serviciu”, spun reprezentanţii autorităţii de concurenţă.

Din analiza modelelor de afaceri ale principalelor platforme active pe piaţa din România, s-a constatat că operatorii de transport alternativ sunt localizaţi, în realitate, în afara ţării, având o prezenţă globală, contravaloarea curselor fiind încasată direct de companiile din afara ţării (Olanda, în cazul Uber, respectiv Estonia, în cazul Bolt), în timp ce entităţile de la nivel naţional au atribuţii şi drepturi limitate, încasând contravaloarea unor servicii prestate către companiile din grup, din afara ţării.

De altfel, chiar la nivelul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) este discutată tema fiscalizării, în vederea realocării unor drepturi de impozitare asupra multinaţionalelor din ţările lor de origine pe pieţele în care desfăşoară activităţi comerciale şi câştigă profituri, indiferent dacă firmele au o prezenţă fizică acolo. Mai exact, companiile multinaţionale cu vânzări globale peste 20 miliarde euro şi profitabilitate peste 10% ar urma să fie acoperite de noile reguli, 25% din profit peste pragul de 10% urmând să fie realocat către jurisdicţiile de pe piaţa pe care au fost generate aceste venituri.

Protocol de colaborare între autorităţile fiscale şi operatorii platformelor

Autoritatea de concurenţă consideră că modul de funcţionare al operatorilor de transport alternativ trebuie mai bine definit în cadrul reglementărilor, în condiţii de transparenţă şi legalitate, inclusiv în ceea ce priveşte conformarea la normele fiscale.

Ca urmare, Consiliul Concurenţei recomandă încheierea unui protocol de colaborare între autorităţile fiscale şi operatorii de platforme, pentru a creştere capacitatea de control a autorităţilor fiscale şi, implicit, pentru a îmbunătăţi conformarea şoferilor din domeniu.

Evoluţii şi tendinţe observate la nivelul pieţei

Serviciile de ride-hailing au apărut ca alternativă la serviciile tradiţionale de tip taxi, diferenţiindu-se faţă de acestea prin anumite caracteristici: utilizarea unei platforme digitale, modalităţile de comandă şi plată, dinamica de tip „peer-to-peer”, tariful dinamic stabilit prin algoritmi în funcţie de condiţiile pieţei, sistemul de review-uri etc.

Segmentul serviciilor de transport alternativ este acoperit de doi jucători importanţi: Uber şi Bolt, Free Now părăsind piaţa românească începând cu septembrie 2022. Cele două companii erau prezente, la finalul anului 2021, în optsprezece oraşe din România, Uber şi Bolt acoperind, la acel moment, peste 90% din cursele efectuate şi practicând niveluri apropiate ale tarifelor.

În ultimii ani, serviciile de ride-hailing au înregistrat creşteri de la trimestru la trimestru, cu o perioadă de scădere, în anul 2020, pe fondul pandemiei. Începând cu anul 2021, piaţa şi-a revenit, ajungând la aproximativ 11 milioane de curse efectuate în trimestrul doi al anului trecut, comparativ cu 6 milioane de curse, în trimestrul doi din anul 2019, anterior reglementării pieţei. Raportul privind segmentul serviciilor de transport alternativ poate fi consultat pe pagina web a instituţiei.