Cât costă bug-urile: Erorile software care au cauzat pagube de miliarde şi chiar pierderi de vieţi

Knight Capital Group, una dintre cele mai mari case de brokeraj de la New York, se luptă pentru supravieţuire în aceste zile după ce o eroare de programare a provocat companiei la începutul şedinţei bursiere de miercuri o pierdere de 440 milioane de dolari, de aproximativ patru ori mai mare decât profitul de anul trecut. Computerele Knight „au luat-o razna” timp ce câteva minute, inundând bursa de la New York cu tranzacţii care au provocat fluctuaţii violente ale preţurilor multor acţiuni.

În 1991, un sistem american de apărare antirachetă situat în Arabia Saudită nu a reuşit, din cauza unui bug, să detecteze un atac cu rachetă Scud asupra unei cazarme. Atacul s-a soldat cu 28 de morţi în rândul soldaţilor americani. Eroarea fusese deja remediată de experţii Armatei, însă noua variantă a software-ului a ajuns la baza militară cu o zi prea târziu.

Panica Y2K de la sfârşitul anilor ’90 a generat la nivel mondial, în perioada 1995-2001, cheltuieli de 296,7 miliarde de dolari, potrivit companiei de cercetare IDC. Numai în Statele Unite, companiile şi autorităţile au cheltuit aproximativ 100 miliarde de dolari pe pregătiri pentru Y2K, potrivit Departamentului Comerţului de la Washington.

Bug-ul Y2K ar fi trebuit să se manifeste pe 1 ianuarie 2000, la ora 00:00, printr-un haos informatic cauzat de trecerea de la prefixul 1900 la 2000. Potrivit teoriilor de atunci, computerele ar fi revenit la o dată din trecut deoarece prefixul 2000 nu era programat în software.

Alte articole

Alertă în București! Un virus necunoscut l-a paralizat pe un tânăr de 27 de ani din Capitală

Boala care ar putea ucide aproximativ 40 de milioane de oameni până în 2050. Datele îngrijorătoare ale celui mai nou studiu. Oamenii de știință trag un semnal de alarmă

Panica generată în jurul Y2K i-a determinat pe mulţi, în special în ţările bogate, puternic informatizate, să-şi facă provizii de apă, conserve, lanterne, combustibil şi alte necesităţi în caz de sfârşitul lumii. Îngrijoraţi, oamenii se aşteptau la un blocaj economic generalizat şi avioane picând din cer. Sfârşitul lumii nu a mai venit, computerele trecând fără probleme la noul prefix.

În anul 1999, NASA a pierdut contactul cu Mars Climate Orbiter, o navă spaţială sofisticată menită să orbiteze planeta Marte şi să transmită oamenilor de ştiinţă date relevante. Echipamentul s-a pierdut în spaţiu, iar misiunea de 655 milioane de dolari a eşuat, din cauza unei erori de programare: una dintre echipele implicate în proiect folosea un software care calcula distanţele în unităţi imperiale, precum incii şi picioarele, în timp ce altă echipă se raporta în măsuri metrice: metru, kilometru etc. Divergenţele au condus la calcularea eronată a traiectoriei navei.

Intel, cel mai mare producător de procesoare din lume, a cheltuit în 1994 suma de 475 milioane de dolari, după ce a dezvăluit că o serie de procesoare Pentium, foarte populare la acea vreme, erau afectate de o eroare de programare. Nemulţumiţi, clienţii au cerut înlocuirea de urgenţă a produselor. Incidentul a reprezentat „un curs fulger de relaţii cu clienţţii” pentru companie, după cum se arăta în raportul anual de atunci, fiind primul episod de asemenea proporţii cu care s-a confruntat grupul american.

În 1988, un program dezvoltat de un student la Cornell, una dintre cele mai prestigioase universităţi din Statele Unite, a devenit primul worm (engl. – vierme) de răspândire largă pe internet, din cauza unei erori de programare. Cu intenţia de a face experiment nevinovat, studentul Robert Tappan Morris a ajuns să fie condamnat penal pentru infracţiuni informatice şi a pătit o amendă de 10.000 de dolari. Avocatul său a argumentat atunci că întâmplarea a condus la un salt în securitate informatică. Costurile eliminării virusului sunt estimate la 100 milioane de dolari. Morris este acum profesor la Massachusetts Institute of Technology şi cofondator al Y Combinator, un fond de capital de risc specializat în promovarea proiectelor noi în IT.

În 1962, la începuturile explorării spaţiului, nava Mariner 1, menită să treacă prin apropierea planetei Venus, a primit comanda de autodistrugere la mai puţin de 5 minute de la lansare, din cauza unei erori de programare care a cauzat devierea puternică de la traseu. Cercetările au dezvăluit că programatorii au omis o cratimă în software-ul navetei, cauzând calcule incorecte. Costul misiunii eşuate a fost de peste 18 milioane de dolari, o sumă uriaşă la acea dată.