Cât costă în kurtos kalacs în Ungaria și cât costă în România. Diferențe uriașe de prețuri. „Au ce învăța de la noi: lăcomia!”

Cât costă în kurtos kalacs în Ungaria și cât costă în România. Românii au plecat în această vară în Grecia, Ungaria, Bulgaria sau Turcia cel mai des. Acestea sunt printre destinațiile lor preferate în vacanța de vară. Un român a plecat într-un city break la Budapesta și a avut parte de o experiență neașteptată. Se aștepta ca prețurile să fie asemănătoare cu cele din România, însă a fost surprins într-un mod frumos.

Citește și Aproape 40% dintre români spun că nu vor pleca deloc în concediu anul acesta – sondaj

Turistul a dat doar nouă lei pentru un kurtos kalacs în Budapesta, în timp ce în Cluj-Napoca prețurile sunt triple.

„9 lei un Kurtos în capitala Ungariei și îl poți mânca la doi pași, cu un view pe măsură. Nu e 25 de lei ca în Parcul Central, din Cluj-Napoca. Dar aici nici nu e un oraș de cinci stele unde langoșul e 20 de lei. E un oraș mai amărât cu milioane de turiști. Au ce învăța de la noi: lăcomia!”, a spus turistul, notează știridecluj.ro.

În zona castelului Bran, spre exemplu, un kurtos kalacs costă nu mai puțin de 25 de lei.

Citește și Panică în Iași! Un băiețel de 14 ani de cetățenie ucraineană a fost dat dispărut. Familia face un apel disperat la autorități

Care este cea mai bună reţetă și ce istorie ascunde kürtős kalács

Cozonacul secuiesc (în maghiară kürtős kalács) este un preparat alimentar specific sud-estului Transilvaniei. Atât sașii din Țara Bârsei, cât și secuii din Covasna revendică originea acestui preparat vechi de mai multe secole.

Preparatul a devenit cunoscut în toată România abia după căderea regimului comunist, când brutarii secui (cei mai mulți din Covasna) au dezvoltat cu succes afaceri proprii și l-au răspândit în toată ţara (de unde și denumirea de „colac secuiesc”).

Cu toate că au apărut și rețete care atestă că acest desert poate fi pregătit în casă, pentru kürtős kalács ai nevoie de o formă specială, cilindrică, din cauză că aluatul se întinde foarte bine, se taie fâșii și se răsucește pe cilindru. Se știe că trebuie să fie un aluat pufos, ca cel de cozonac. Așadar, iată și rețeta, alături de mici trucuri folosite de gospodinele din Covasna pentru a da mai multă savoare cozonacului secuiesc:

• 600 gr făină albă pentru cozonaci
• 30 gr drojdie proaspătă
• 250 ml lapte călduț
• 50 gr unt topit
• 50 ml de ulei
• 2 ouă + 2 gălbenușuri
• 3 linguri mari de zahăr
• vanilie
• un praf de sare.

Aluatul de la cozonacul secuiesc iese bun și parfumat dacă se adaugă coaja rasă de la o lămâie. Aluatul trebuie să iasă elastic și fin și să nu se lipească de mâini.

Se pune într-un vas uns cu unt să dospească până își dublează volumul. După ce a crescut bine și este pufos, se desprind bucăți cât o pită de mari și se rulează cu palmele unse cu ulei o fâșie lungă și groasă cam de două degete. Fâșia aceasta de aluat, la un kurtos tradițional, are aproximativ 3,5 m lungime. Ea se înfășoară pe suportul din lemn și se aplatizează ușor pe blatul de lucru, să se lipească fâșiile între ele. Se unge cu un amestec de gălbenușuri și ulei și se presară din belșug cu zahăr. Suportul se pune pe grătar și se rotește continuu să nu se ardă doar pe o singură parte. Cozonacul secuiesc este gata în aproximativ 8 – 10 minute, când fâșiile de aluat arată bine rumenite, pufoase și se desprind ușor una de alta.