„Durata de viaţă a unui reactor de tip CANDU 6, la fel cum sunt cele două unităţi de la Cernavodă, este de 30 de ani. În anul 2023 va trebui să derulăm un program de retehnologizare a Unităţii 1 de la Cernavodă. Este o investiţie de 800 milioane de euro, iar în urma acesteia durata de viaţă poate fi prelungită cu 20 de ani”, a afirmat Bucur, prezent la seminarul ZF Power Summit, organizat de Ziarul Financiar.
El a adăugat că estimarea costurilor de retehnologizare a fost făcută pe baza cheltuielilor întegistrate la două centrale nucleare din Canada şi Coreea.
Unitatea 2 de la Cernavodă va fi retehnologizată în 2030.
Unitatea 1 a intrat în exploatare comercială în anul 1996, iar la momentul finalizării investiţia s-a ridicat la 450 milioane de dolari. Unitatea 2 a fost pusă în funcţiune în 2007 şi a costat 1,3 miliarde de euro.
Potrivit lui Bucur, cele două reactoare sunt evaluate în prezent la un miliard de euro, respectiv 1,3 miliarde de euro.
Guvernul intenţionează să construiască alte două reactoare nucleare la Cernavodă, investiţie estimată la aproximativ 4 miliarde de euro.
Bucur a adăugat că rezervele naţionale de uraniu pot asigura producţia de energiei a unităţilor 1 şi 2 până în anul 2017.
„Sunt foarte multe resurse de uraniu în ţară care pot fi exploatate, dar cu costuri mai mari. Va fi rentabil să fie exploatate când va fi cerere mai mare, adică atunci când vor funcţiona şi reactoarele 3 şi 4”, a adăugat Bucur.
Nuclearelectrica are deja o înţelegere cu compania canadiacă Cameco pentru achiziţia de pulbere de uraniu, folosită pentru producţia combustibilului pentru reactoare. O înţelegere similară ar putea fi încheiată şi cu o companie din Kazahstan. Pulberea de uraniu ar urma să fie prelucrată la fabrica de combustibil nuclear de la Piteşti.
Nuclearelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Ecomomiei, şi asigură aproape 20% din producţia de energie la nivel naţional.