Cât costă să faci un testament şi ce se întâmplă cu averea în lipsa unui astfel de document

Mulți români se întreabă ce se întâmplă cu bunurile după ce ei nu vor mai fi, iar un testament este cea mai simplă cale de a rezolva acest aspect, având astfel posibilitatea să decidă exact cum se vor împărți bunurile și banii pe care o persoană îi lasă în urma sa.

Cu toate acestea, puțini sunt cei care decid să lase un testament, iar în acest caz, legea spune cum se împarte tot ce a agonisit o persoană.

Un testament este un document legal care stabilește dorințele unei persoane cu privire la distribuția proprietății și împărțirea bunurilor. Dacă cineva moare fără să aibă un testament, acele dorințe ar putea să nu fie îndeplinite.

Conform legii, testamentul este „actul unilateral, personal şi revocabil prin care o persoană, numită testator, dispune, în una dintre formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în viaţă”.

Alte articole

Cristi Borcea a decis că nu îi mai trebuie niciun moștenitor. Afaceristul are nouă copii făcuți cu patru femei: „Nu mai am adrenalina pe care o aveam”

Schimbare importantă: cum pot încasa moştenitorii banii din Pilonul II de pensii

Mai mult, moștenitorii ar putea să cheltuie timp, bani și energie pentru a realiza împărțirea bunurilor și proprietăților.

Un testament este un document care conține dorințele unei persoane directe pentru proprietatea și activele sale.

Nepregătirea unui testament lasă în mod obișnuit deciziile privind averea unei persoane în mâinile legii, care va stabili cine și ce primește.

Unii oameni cred că doar cei foarte bogați sau cei cu multe proprietăți și bunuri lasă un testament. Cu toate acestea, există multe motive întemeiate pentru a avea un testament.

În primul rând, poți decide cine primește ce și cât. Fără un testament, instanțele vor decide cine, ce și cât primește, luând în considerare doar moștenitorii legali.

Dacă lași un testament, poți alege orice persoană să îți fie moștenitor, chiar dacă nu îți este rudă. Apoi, poți decide în ce mâini vrei să ajungă bunurile tale. Dacă, de exemplu, ai colecții la care ții foarte mult și știi că cineva le va aprecia la fel ca tine, poți lăsa prin testament ca o anume persoană să îți moștenească colecția, oricare ar fi ea. În plus, dacă nu ai rude sau nu vrei să lași ceva rudelor, poți lăsa toate bunurile și averea unei organizații.

Cu ajutorul unui testament, moștenitorii tăi vor avea un acces mai rapid și mai ușor la tot ce ai agonisit o viață întreagă.

Tipuri de testament prevăzute în legislaţia din România

În România, testamentul poate fi un act unilateral, care produce efecte juridice indiferent dacă cel în favoarea căruia se realizează testamentul îl acceptă sau nu.

El poate fi și un act personal care se încheie exclusiv de către testator, nu prin reprezentant sau cu încuviințare.

Dar testamentul poate fi și un act solmen, care se poate încheia doar într-una dintre formele prevăzute de lege sau un act pentru cauză de moarte, în care efectele se produc doar după decesul testatorului.

Testamentele se clasifică în două mari categorii:

Testamentul ordinar care se poate încheia în condiții obișnuite și este de două feluri: olograf sau autentic.

Testamentul autentic este cel autentificat de un notar public sau o altă persoană care are autoritate publică.

Fie ți-l redactezi de acasă și vii cu el la notar pentru a îl autentifica, fie îl dictezi notarului public și, după ce va puneți de acord asupra faptului că în el sunt consemnate dorințele tale exprimate clar, acesta îl autentifică.

Testamentul privilegiat care se încheie doar în condiții excepționale. Acesta reprezintă un testament realizat de o persoană care se află în situații excepționale și nu pot să facă un testament autentic.

Cui pot fi lăsate bunuri şi sume de bani prin testament

În România, există două feluri prin care succesorii pot intra în posesia moștenirii: legal sau testamentar.

Sistemul legal privind testamentul este reglementat de legislația succesorală, iar beneficiarii desemnați pentru primirea bunurilor din testament sunt supuși unor anumite reguli și restricții.

Cel care își face testamentul are dreptul de a își alege un singur moștenitor sau mai mulți, fie că sunt rude cu el sau nu.

Dar pentru ca testamentul să fie considerat valabil, acesta trebuie să fie întocmit din punct de vedere legal și trebuie să fie un testament olograf sau un testament notarial.

Moștenirea legală este forma de succesiune care se aplică atunci când o persoană moare și nu lasă testament sau testamentul pe care l-a lăsat nu include toate bunurile pe care le are. În acest fel, după deces, toate bunurile care nu au fost acoperite de un testament vor fi supuse procedurii de succesiune.

La succesiune, moștenitorii legali pot să beneficieze de o parte din avere, în funcție de gradul de rudenie pe care l-a avut cu persoana decedată.

Moștenitorii legali sunt cei care au dreptul de a moșteni bunurile unei persoane decedate în lipsa unui testament sau în cazul în care testamentul nu acoperă întreaga moștenire.

Aceștia sunt adesea membri ai familiei, cum ar fi soțul sau soția supraviețuitoare, copiii, părinții sau frații și surorile. Dacă nu există moștenitori legali, bunurile pot fi transferate către statul român.

Citeşte şi: Răsturnare de situație în dosarul în care apar Alex Bodi și ginerele milionarului Ioan Niculae! Liderii clanului Caran scapă de arest

În ceea ce privește beneficiarii desemnați într-un testament, aceștia pot fi membri ai familiei, prieteni apropiați, organizații de caritate sau alte persoane sau entități preferate de cel care face testamentul.

Testatorul are libertatea de a decide cine primește bunurile sale și în ce proporții.

Este important de menționat că există limitări legale referitoare la cine poate să primească bunurile din testament. În cazul moștenitorilor legali, există reglementări clare privind succesiunea în funcție de gradul de rudenie.

De exemplu, soțul supraviețuitor are dreptul la o anumită cotă parte din moștenire, iar copiii sunt, de obicei, moștenitorii principali.

În cazul persoanelor desemnate moștenitori prin testament, în general, orice persoană sau entitate poate fi desemnată ca beneficiar în testament, cu condiția să fie legal capabilă să primească moștenire și să nu existe dispoziții legale care să împiedice acest lucru.

Este important ca testamentul să fie redactat în conformitate cu cerințele legale în vigoare pentru ca acesta să poate fi luat în seamă și dorințele persoanei decedate să se poate îndeplini.

Astfel, există două categorii de persoane care pot beneficia de bunurile unei persoane decedate: moștenitorii legali, succesorii persoanei decedate sau persoanele/organizațiile/entitățile desemnate printr-un testament valabil, autentificat de notar.

Cât costă să întocmești un testament la notar

Potrivit notari.pro, prețul unui testament nu are nicio legătură cu valoarea bunurilor lăsate moștenire. Normele privind tarifele notariale stabilesc doar un onorariu minim fix pentru autentificarea testamentelor, fără a impune și un preț proporțional cu valoarea bunurilor incluse în testament.

Prețul unui testament autentic este de aproximativ 350 lei, indiferent de valoarea bunurilor care fac obiectul testamentului. Acest cost total include TVA și taxa de înscriere în Registrul Național Notarial.

De menționat că, în cazul în care testatorul nu se poate prezenta la biroul notarial din cauza stării de sănătate sau din alt motiv întemeiat, notarul poate solicita un preț suplimentar pentru deplasarea la domiciliu.

Persoanele care decid să întocmească un testament la notar trebuie să știe că atunci când se prezintă la biroul notarial au nevoie de actul de identitate în original, copie act de identitate legatar (persoana în favoarea căreia se face testamentul) și acte de proprietate pentru bunurile care fac obiectul testamentului.

Citeşte şi: Stop Contrabanda: 2023 – cel mai mare volum de țigarete ilegale capturate în ultimii 5 ani în România