Poate te-ai întrebat cât de des trebuie spălate prosoapele. Ei, bine, aceste obiecte pufoase pot fi rapid contaminate cu bacterii care se găsesc în mod obișnuit pe piele și chiar în intestin.
O parte dintre microorganisme provin chiar de la noi. Chiar și după ce facem duș, corpul rămâne acoperit de microbi, iar unii dintre aceștia ajung pe prosoape.
De asemenea, ciupercile și bacteriile din aer pot ajunge pe fibrele prosoapelor atunci când acestea sunt puse la uscat, iar unele bacterii provin din apa folosită la spălare.
Obiceiul de a lăsa prosoapele la uscat în baie poate fi problematic. De fiecare dată când se trage apa la toaletă, încăperea este expusă la o pulverizare fină de bacterii provenite din vasul de toaletă, fără a mai menționa particulele de deșeuri corporale provenite de la cei care folosesc chiuveta.
În timp, acești microbi pot forma biofilme care pot schimba chiar și aspectul prosoapelor. După două luni, chiar și cu spălări regulate, bacteriile din fibrele prosoapelor din bumbac pot afecta aspectul țesăturii.
Elizabeth Scott, profesoară de biologie și co-directoare a Centrului pentru Igienă și Sănătate Comunitară de la Universitatea Simmons din Boston, SUA, explică faptul că pielea noastră găzduiește peste o mie de specii diferite de bacterii, numeroase ciuperci și virusuri.
Majoritatea acestora sunt benefice organismului: protejează împotriva infecțiilor cauzate de alte bacterii, descompun anumite substanțe cu care intrăm în contact zilnic și joacă un rol important în dezvoltarea sistemului imunitar.
Multe bacterii de pe prosoape sunt aceleași cu cele de pe pielea noastră sau din mediile în care ne aflăm. Printre acestea se numără specii precum Staphylococcus și Escherichia coli, care sunt frecvent întâlnite în intestinul uman, dar și Salmonella și Shigella, cauze frecvente ale bolilor alimentare și ale diareei.
Unele dintre aceste bacterii sunt agenți patogeni oportuniști, inofensivi până ajung într-un loc în care pot cauza probleme, cum ar fi o tăietură.
Deși pielea este o barieră naturală împotriva infecțiilor, transferul bacteriilor de pe prosop pe piele nu reprezintă o problemă majoră. Însă riscul crește atunci când bacteriile periculoase ajung pe mâini și, ulterior, în zone sensibile precum gura, nasul sau ochii.
Prosoapele de față și prosoapele de mâini necesită o atenție sporită, la fel ca șervetele de bucătărie, care pot fi o sursă de propagare a agenților patogeni alimentari.
Scott recomandă spălarea prosoapelor de baie cel puțin o dată pe săptămână, iar prosoapele de față sau cele care intră în contact cu pielea (de exemplu, pentru ștergerea feței) să fie spălate ideal după fiecare utilizare.
„Dacă o persoană este bolnavă, vomită sau are diaree, trebuie să aibă prosoape dedicate doar pentru ea, pe care să le spele zilnic. Aceasta se numește igienă țintită, în care riscul este abordat imediat ce apare”, explică ea.
Scott subliniază că prosoapele necesită o spălare mai lungă și la temperaturi mai ridicate (40-60°C) decât majoritatea țesăturilor și că este deseori necesară adăugarea de detergenți antimicrobieni.
Pentru a spăla la temperaturi mai scăzute, utilizarea clorului poate ajuta la combaterea microbilor prezenți pe prosoape.
În opinia lui Scott, uscarea completă a prosoapelor este extrem de importantă pentru prevenirea proliferării bacteriilor. Prosoapele umede lăsate într-un mediu închis precum baia nu se usucă suficient de repede și devin un loc ideal pentru dezvoltarea bacteriilor.
Scott recomandă, totodată, ca prosoapele să fie depozitate într-un loc bine ventilat și uscat. Astfel, se previne acumularea de umezeală, ceea ce reduce riscul de înmulțire a bacteriilor și ciupercilor.