Gardul este un motiv de ceartă pentru foarte mulți români, mai ales atunci când acesta este amplasat pe proprietatea vecinului.
Una dintre problemele frecvent apărute este legată de refuzul unuia dintre vecini de a participa cu bani la construirea gardului. Totodată, au apărut multe certuri atunci când gardul nu a fost suficient de înalt, iar vecinii s-au acuzat de „spionaj”.
Construirea unui gard se face pentru a evita intrarea ilegală pe terenul altei persoane, dar și pentru protecție. De multe ori cei care nu găsesc o cale de înțelegere în acest sens ajung să se adreseze instanței. Uneori se constată și o suprapunere de terenuri, ceea ce complică lucrurile.
Legal, nimeni nu este obligat să își împrejmuiască proprietatea cu un gard, acesta fiind un drept, nu o obligație.
Reglementările de urbanism din unele zone ale României permit sau nu ridicarea unui gars de o anumită înălțime, însă legea stipulează că gardul cu înălțimea de peste 2 metri nu poate fi construit decât dacă regulamentul de urbanism indică condiții derogatorii.
În lispa unor astfel de dispoziții legale, înălțimea gardului se stabilște de părți, dar fără a depăși 2 metri.
„Astfel, înălțimea gardului dintre vecini este de maximum 2 metri cu derogările de rigoare. Astfel, un gard despărțitor între vecini nu trebuie să încalce nici dreptul la proprietate și posesie al vecinului și nici nu trebuie să fie amplasat doar pe o singură parte a unei proprietăți și în același timp trebuie să permită și scurgerea apei de pe el, pe ambele fonduri de proprietate”, arată Art. 662 alin. 2 Cod Civil- (2).
Atunci când vine vorba de construcția gardului dintre proprietăți, ambii vecini sunt obligați să participe. Oricare dintre vecini îi poate obliga pe proprietarii fondurilor învecinate să contribuie la construirea uni despărțituri comune, potrivit Articolului 662.
Amendă de 30.000 de lei pentru românii care stau la curte. Cei mai mulţi dintre români comit o greşeală care îi poate costa enorm. Mai precis, curățenia de primăcară pe care o fac în curte trebuie să se desfășoare în funcție de anumite reguli. Legea compostului interzice arderea frunzelor uscate în propria curte, iar cei care o încalcă pot primi o amendă de până la 30.000 de lei. Atenție, nu doar frunzele sunt interzise a fi puse pe foc, ci și vreascurile sau alte resturi vegetale! Banii se plătesc tocmai pentru nerespectarea obligației de a colecta selectiv frunzele și resturile vegetale.
Citeşte şi: S-a schimbat legea! Amendă până la 6.000 de lei pentru românii care stau la bloc şi încalcă această regulă
Legea compostului a intrat în vigoare încă din 2021, iar amenda minimă este de 400 lei. Dacă ne raportăm la cea maximă, atunci aceasta ajunge la 800 de lei, pentru persoane fizice. În cazul persoanelor juridice, sancțiunea contravenţională este cuprinsă între 10.000 şi 20.000 de lei. Pentru autorităţile responsabile, amenzile se pot încadra între 5.000 şi 15.000 de lei, iar pentru nerespectarea normelor tehnice, contravenţiile pot ajunge şi la 30.000 lei! Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor menţionate se fac de către personalul împuternicit din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu.
Citeşte şi: Ce nu ai voie să cari cu liftul dacă stai la bloc. Amenda este uriaşă, poate interveni Poliţia!
De precizat că amenzile se aplică şi pentru focurile aprinse pe proprietăţi private, dar şi pentru cele aflate pe domeniul public. De exemplu, anul trecut, mai mulți fermieri mici din județul Gorj au au primit amenzi de aproximativ 10.000 de lei!