Românii preferă să cumpere porc în viu pentru sărbători, fiind mai ieftin decât în supermarketuri, respectiv 15 lei kilogramul. Dar dacă nu cumpără din măcelării, carnea trebuie dusă la laboratoarele ANSVSA pentru analiză. Abia atunci pot fi siguri că ceea ce vor pune pe masă de sărbători este într-adevăr bun de consum.
Un lucru pe care mulți români care cumpără porc „în viu” de la crescători este că greutatea inițială a animalului scad considerabil după tăiere. În mod tradițional, după ce fost înjunghiat porcul și s-a scurs sângele, se trece la pârlirea porcului, pentru ca șoriciul să iasă fraged. După tranșarea porcului se golesc și se curăță intestinele. Greutatea animalului se calculează după o formulă bazată pe măsurători stricte.
Se măsoară lungimea porcului, începând din spatele urechilor și până începe coada, apoi se măsoară circumferință porcului, din spatele picioarelor din față ale animalului. Apoi, greutatea aproximativă a porcului va fi notată în formula de calcul cu G. Pentru a se afla greutatea carcasei porcului se înmulțește greutatea aproximativă cu 0,72.
G = C x C X L x 69,3 unde:
G – Greutatea aproximativă a porcului
L – lungimea porcului
C – circumferinţa porcului
69,3 – constanta de calcul
Porcul pierde circa 15% din greutate doar prin scurgerea sângelui, apoi la pârlirea șoriciului se mai pierde din greutate, la fel și după tranșarea porcului, golirea și curățarea intestinelor și a burții, ajungându-se la o pierdere în greutate a porcului în viu de circa 25-28%.
De exemplu, un porc de 114 kilogram pierde după sacrificare și tranșare 32 de kilograme, adică 28% din greutatea inițială. Mai exact, la un porc de 200 de kilograme, cel care îl cumpără va rămâne cu 144 de kilograme, pentru care plătește 3.000 de lei, la un preț de aproape 21 de lei/kg.
În România, sacrificarea porcului are loc în Ziua de Ignat, pe 20 decembrie și implică multă pregătire și multe mâini disponibile, astfel încât carnea, cârnații și alte bunătăți din porc să fie gata pentru masa de Crăciun. Bătrânii spun că, începând cu această dată, porcii nu se mai îngrașă și nici nu mai mănâncă.
Porcul este învelit în paie și ars după sacrificare, acest obicei având scopul a ierta păcatele gospodariilor și ale porcilor. Cu sângele animalului sacrificat se face semnul crucii pe fruntea copiilor pentru a fi sănătoși tot anul care vine. După ardere, șoriciul porcului este curățat de păr, spălat cu apă caldă și frecat cu sare. Din carne se fac apoi tot felul de preparate tradiționale pentru sărbători.
În ziua de Ignat nu se face nicio altă activitate, ci doar tăiatul porcului și prepararea bucatelor tradiționale. De asemenea, tăiatul porcului trebuie făcut pe zi, când este lumină. Pe 20 decembrie nu se spală, nu se coase și nici nu se mătură casa. De asemenea, locul în care se taie porcul trebuie purificat și stropit cu apă sfințită.