Cătălin Drulă anunţă că anul viitor se va deschide şi podul peste Dunăre de la Brăila, şi dumurile de legătură

„Prima prioritate când am preluat mandatul în decembrie a fost să mă asigur că podul nu va rămâne muzeu, asta era pe buzele tuturor atunci. Acest pod nu se poate folosi fără drumurile de legătură, în special cele de pe malul tulcean. Munca pe care am desfăşurat-o în acele prime luni, prin discuţii cu antreprenorul, cu cei de la compania de drumuri, cu toate părţile implicate am reuşit acest lucru şi avem această promisiune fermă că, la sfârşitul anului viitor, odată cu podul, vor fi gata şi drumurile de legătură, astfel încât să poată fi deschis traficului, inclusiv traficului greu, din prima zi, urmând ca, după şase luni, să fie deschisă şi cealaltă ramură, dar podul va putea fi folosit din prima zi.”, a declarat Drulă.

Ministrul Transporturilor a anunţat, cu această ocazie, că odată cu darea în folosinţă a podului vor fi gata şi drumurile care fac legătutura cu acesta.

„Avem, pe de o parte, podul propriu-zis, a cărui construcţie avansează conform graficului, iar, pe de altă parte, drumurile de legătură de pe malurile Brăila şi Jijila, complet deblocate anul acesta, pe toată lungimea lor. Podul se va deschide la final de 2022, împreună cu 10 km din drumurile de legătură, pe relaţia Brăila-DN22 (Smârdan-Măcin)”, a adăugat Cătălin Drulă, potrivit Agerpres.

Ministrul Transporturilor a menţionat prezenţa la Podul de la Brăila a ambasadorului Japoniei în România, Hiroshi Ueda, care a participat la ceremonia dedicată aniversării a 100 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Japonia şi România, în contextul în care compania IHI din Japonia se ocupa de implementarea proiectului podului de la Brăila, împreună cu firma italiană Astaldi.

Alte articole

Cătălin Drulă, apel disperat după rezultatele alegerilor parlamentare: „E nevoie de toată lumea pentru a o duce pe Elena Lasconi la Cotroceni”

VIDEO George Simion, indignat de starea podului de la Brăila: „Eu cred că fură. Podul ăsta se prăbuşeşte, efectiv”

„Împreună cu E.S. domnul Hiroshi Ueda, ambasadorul Japoniei, ţară alături de care sărbătorim în 2021 un secol de relaţii diplomatice, am luat pulsul ‘la cald’ al şantierului. În prezent, se execută următoarele lucrări de către asocierea italo-niponă: la blocurile de ancoraj, se montează firele pentru cablul principal. Acesta este construit cu metoda Air Spinning şi constă într-un număr mare de fire cu diametrul de 5,38 mm şi cu o lungime, în starea de referinţă, de aproximativ 2.135 m, care se întind între ancorajul Brăila şi ancorajul Jijila. Firele cablului principal sunt din oţel tras la rece şi zincate la cald. La drumurile de legătură se fac decopertări şi se lucrează la terasamente, poduri şi podeţe. Sumele de bani investite pentru acest proiect dovedesc că este într-adevăr unul complex: de la începutul anului şi până acum, pentru Podul de la Brăila au fost absorbite fonduri europene în valoare de 466 de milioane de lei”, a spus Drulă.

Ministrul Transporturilor s-a aflat pe şantierul podului împreună cu vicepremierul Dan Barna, care a declarat cu această ocazie că Podul Suspendat peste Dunăre de la Brăila reprezintă „un proiect fără precedent în România prin complexitate şi prin nivelul de tehnologie introdus aici”.

Dan Barna: „Avem asigurări de la constructori că podul va fi gata cu tot cu drumurile de acces, nu va fi doar un simplu muzeu”

„Suntem aici la un eveniment important legat de împlinirea a 100 de ani de relaţii diplomatice cu Japonia, suntem la un obiectiv cu simbolistică aparte şi pentru că avem o finanţare europeană, unul dintre prestatori este din Japonia, celălalt este din Italia, iar o parte dintre furnizori sunt din România. Avem o colaborare internaţională importantă pe un proiect care va reprezenta fără îndoială un element de mândrie pentru România şi pentru această regiune a ţării. Este un proiect – îndrăznesc să spun – fără precedent în România prin complexitate şi prin nivelul de tehnologie care este introdus aici. Au fost prezentate elementele tehnice şi am foarte mare încredere că se va respecta termenul. Aici, la Brăila, este un mare şantier şi sunt convins şi am încredere în ceea ce mi-au spus cei care fac această lucrare că, până la finalul anului viitor, vom avea un pod nu doar muzeu gata, fără drumuri de legătură. Angajamentul constructorului este că va exista cel puţin o conexiune pe fiecare direcţie şi drumuri de legătură, astfel încât, la finalul anului viitor, într-adevăr să se poată circula peste Dunăre pe acest pod”, a spus Barna.

Potrivit constructorului, operaţiune de întindere a cablurilor de susţinere a podului a început săptămâna trecută şi va dura două luni şi jumătate, iar în luna martie 2022 va începe montarea tablierului metalic.

Podul suspendat va fi poziţionat între km 4+596,10 şi km 6+570,52, pe drumul principal Brăila – Jijila, respectiv la km 165+800 pe fluviul Dunărea (kilometraj pe Dunăre, măsurat de la Sulina).

Licitaţia pentru realizarea podului suspendat peste Dunăre a fost câştigată, în ianuarie 2018, de asocierea a două firme – una din Italia şi cealaltă din Japonia, iar contractul prevede ca lucrarea să se finalizeze în 2023, în condiţiile în care 18 luni sunt alocate pentru proiectare, iar 36 de luni pentru execuţie.

Pentru acest obiectiv au fost alocate fonduri nerambursabile în valoare de aproximativ 363 de milioane de euro, din Fondul European de Dezvoltare Regională, bani care vor fi folosiţi atât pentru construirea podului, cât şi pentru realizarea unei reţele de drumuri de 23 kilometri, care vor face legătura cu podul.

Podul suspendat peste Dunăre va avea o lungime de 1.974 de metri, dintre care 1.120 de metri reprezintă deschiderea centrală, la care se adaugă două deschideri laterale de 489 de metri pe malul dinspre Brăila şi 364 de metri pe malul dinspre Tulcea. La momentul finalizării, va fi al treilea pod din Europa din punct de vedere al deschiderii centrale şi al lungimii.

Lăţimea totală va fi de 31 de metri şi va cuprinde patru benzi de circulaţie a câte 3,50 metri lăţime fiecare, patru benzi de încadrare a câte 0,5 metri lăţime fiecare, două acostamente de 1,50 metri lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3 metri. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, două benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele urmând să aibă 2,80 metri fiecare.

Citeşte şi: Clotilde Armand susţine că Romprest a acceptat să asigure serviciile de curăţenie la jumătate de preţ. PSD: Înjumătățirea prestațiilor companiei de salubrizare înseamnă în primul rând un serviciu public înjumătățit