O macara uriaşă, de 75 de metri înălţime, capabilă să ridice până la opt tone, a fost instalată la jumătatea lunii decembrie pe latura sudică, paralelă cu Sena. Macaraua, care a fost mai întâi fixată în sol, va permite coborârea, pe rând, a bucăţilor din această schelă, sudate între ele.
Un post de transformare, indispensabil pentru alimentarea permanentă cu energie electrică a instalaţiilor, a fost transportat la faţa locului cu o barjă, informează Agerpres.
Schela este înconjurată cu o centură de grinzi metalice, realizată în proporţie de două treimi. Mai rămâne centura de la nivelul superior. Aceasta va fi realizată în ianuarie, cu ajutorul macaralei.
În paralel, o a doua schelă uşoară este ridicată de o parte şi de alta a celei vechi. Această structură este mai înaltă şi, din grinzile echipate cu şine, tehnicienii echipaţi cu corzi, numiţi ”veveriţe”, vor coborî în schelă pentru a tăia şi demonta piesele. Dezmembrarea, care va dura câteva luni, ar trebui să înceapă în februarie însă, pentru ca lucrările să avanseze, este nevoie ca vremea să rămână uscată şi să nu fie foarte frig, notează AFP.
Spaţiul din faţa catedralei urmează să fie redeschis treptat accesului turiştilor, începând de la sfârşitul lunii ianuarie. Interiorul catedralei a fost golit cu ajutorul roboţilor. Elementele au fost triate, inventariate şi depozitate în corturi amplasate în curtea anterioară. Rămâne, însă, o mulţime de moloz în zona bolţilor. Acesta va fi aspirat cu dispozitive speciale de tehnicienii echipaţi cu corzi, potrivit Agerpres.
Spaţiile rezervate corului au fost protejate cu un acoperiş temporar şi vor fi demontate, pentru a fi curăţate, apoi vor fi reasamblate. Orga mare, rămasă în mod miraculos intactă în timpul incendiului, trebuie curăţată, tub cu tub, pentru îndepărtarea prafului de plumb.
Se efectuează teste pentru decontaminarea celor douăzeci şi şase de capele ale catedralei, notează AFP. În acest sens, a fost testată o primă metodă, ce pare a fi cea potrivită. Când naosul va fi redeschis, un zid temporar va fi ridicat în faţa transepturilor.
În clopotniţa nordică, ce a fost afectată de flăcări, cele opt clopote vor trebui coborâte şi vor fi reasamblate ulterior, informează Agerpres.
Catedrala Notre-Dame din centrul Parisului a fost cuprinsă de flăcări, la 15 aprilie 2019, într-un incendiu puternic. Flăcările au năvălit prin acoperişul catedralei, celebru monument parizian, unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale Franţei, şi au cuprins rapid turla octogonală în formă de săgeată, care s-a prăbuşit, urmată de întregul acoperiş. La momentul izbucnirii incendiului, catedrala se afla în curs de renovare, pe anumite părţi ale sale fiind ridicate schele. De asemenea, cele 16 statui din bronz de pe fleşa (acoperişul) catedralei fuseseră demontate pentru a fi restaurate.
Catedrala Notre-Dame din Paris, monument al arhitecturii gotice timpurii din Franţa, se află pe Ile de la Cite, insulă situată pe Sena, în inima Parisului, considerată leagănul antic al capitalei franceze. A fost construită în secolul al XII-lea, pe locul unui alt lăcaş de cult, respectiv Catedrala Saint-Étienne.
Catedrala Notre-Dame a găzduit, de-a lungul timpului, o serie de evenimente din istoria Franţei. Printre acestea se numără încoronarea lui Henric al VI-lea al Angliei ca rege al Franţei, în anul 1431, în timpul Războiului de 100 de ani, şi pe cea a împăratului Napoleon, în 1804.