Câți bani a strâns un român la Pilonul II, după ce a cotizat lunar timp de 15 ani

După 15 ani de activitate, fondurile de pensii private Pilon II au circa 8,1 milioane de participanţi, 117 miliarde de lei acumulaţi, dintre care trei sferturi reprezintă contribuţiile virate în sistem şi un sfert (peste 30 de miliarde de lei) reprezintă câştigul net adăugat în conturile celor care cotizează la fondurile de pensii private, conform prezentării de ieri a preşedintelui Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), Radu Crăciun, susţinute în ocazia unui eveniment găzduit de BNR.

Contribuția este obligatorie pentru salariații până în 35 de ani. Dacă nu ne alegem singuri Fondul de pensii administrat privat în termen de 4 luni de la prima angajare, atunci vom fi repartizați automat către unul din fondurile existente în piață

Verifică AICI câţi bani ai în cont la Pilonul II

Un român cu un salariu mediu, care a cotizat lunar timp de 15 ani, are acum în cont 48.000 de lei.

Alte articole

Pensii 2025. Ce se întâmplă cu pensiile private. Toți românii sunt vizați de noile schimbări

PENSII 2025. Bani mai mulţi la pensie pentru aproape un milion de români. Pot fi retraşi anticipat

Pe site-ul ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară) găsim o secțiune unde ne introducem numele, prenumele și CNP-ul și în câteva secunde aflăm ce fond administrează veniturile noastre. Șapte administratori sunt autorizați pentru pilonul II de pensii. După ce aflăm la care cotizăm, de fapt, ne facem un cont pe site-ul acestuia și putem vedea lunar câți bani s-au adunat și cum sunt investiți.

Salarii 2024. Lovitură grea pentru milioane de bugetari. Majorările promise s-ar putea amâna cel puţin un an
Românii sunt împărțiți, când vine vorba de acest instrument de siguranță pentru bătrânețe. Unii spun că e o modalitate de economisire, de a securiza economiile la pensie și chiar verifică aplicația periodic.

Cota e prea mică, ar trebui majorată, ca să fie o cotă mai mare spre privată. Suma e derizorie, susține, însă, altcineva.

Dacă suntem nemulțumiți de randament, putem să ne mutăm de câte ori vrem, în anumite condiții.

Potrivit lui Radu Crăciun, președintele Asociației pentru pensiile administrate private, trebuie să ne uităm la randamentul pe termen lung, dar contează să ne uităm lși la randamentul pe perioade de ani de zile, nu doar pe o lună sau pe 12 luni.

Dacă dorim să ne transferăm putem să o facem. În primii doi ani se plătește un comision la transfer de 5%, după doi ani transferul este cu comision 0.

Un român cu un salariu mediu, care a cotizat lunar timp de 15 ani, are acum în cont 48.000 de lei. Banii se pot primi doar după ieșirea la pensie, integral sau în tranșe lunare.

Pensii 2024. Anunțul important facut de Ministerul Muncii. Noua modaliate de calcul a pensiilor
Potrivit lui Irina Chițu, profesor de Educație financiară, este mai bine să luăm banii eșalonat. „Aşa cum ştim, la pensii nu se impozitează 2000 de lei din valoarea pensiei şi atunci poţi să beneficiezi de neimpozitarea unei sume mai mari. Începând cu anul viitor, nu se mai impozitează întreaga pensie, acel impozit pe venit de 10% se aplică doar câştigului adus de administratorul de pensie pentru contribuţiile tale.”

Tot din 2024 s-ar putea majora și procentul care se virează la pilonul II de pensii, la 4,85%. „Fondurile de pensii private din România sunt, după banci, cei mai importanți actori din sectorul financiar, iar banii administrați de aceste fonduri reprezintă al doilea cel mai important activ financiar al populatiei după depozitele bancare”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

În 2023, fondurile de pensii private au atins un maxim istoric: 24,5 miliarde de euro. Un sfert din sumă reprezintă câștiguri din investiții, care au un randament mediu lunar anual de 7,57%, scrie sursa citată.

Dan Armeanu, Vicepreşedintele Sectorului Pensii Private din cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), a subliniat rezultatele Pilonului II: „De-a lungul celor 15 ani, sistemul de pensii private din România a devenit cea mai importantă componentă a pieţei financiare non-bancare, dovedindu-şi eficienţa prin creşterea substanţială a performanţei fondurilor de pensii private, activele fondurilor de pensii private ajungând la 8,3% din PIB. Rentabilitatea anualizată obţinută de la începutul sistemului până în prezent a fost de 7,55%, superioară ratei inflaţiei pentru aceeaşi perioadă de 4,35%, iar rentabilitatea obţinută în ultimul an a fost de 18,51%, superioară ratei inflaţiei de 8,83%”.

Ionuţ Dumitru, profesor universitar în cadrul Academiei de Studii Economice, a punctat că, în ţara noastră, rata de dependenţă contributori/beneficiari în sistemul public de pensii (Pilonul I) este cea mai nefavorabilă în cadrul Uniunii Europene, atât din motive demografice, dar şi ca urmare a unor motivaţii fiscale nepotrivite.

„România are o problemă structurală majoră în piaţa muncii, numărul de contribuabili la buget, în particular la bugetul public de pensii, fiind cel mai mic în cadrul ţărilor UE27 (raportat la bazinul potenţial de forţă de muncă disponibilă). Această situaţie face ca rata de dependenţă contributori/beneficiari în sistemul public de pensii (Pilonul I) să fie cea mai nefavorabilă în cadrul UE27, atât din motive demografice, dar şi ca urmare a unor motivaţii fiscale nepotrivite. Cifrele demografice sunt aşteptate să se deterioreze şi mai mult pe termen mediu şi lung, ceea ce face ca suplimentarea pensiei din Pilonul I prin pensii din Pilonii II, III şi cele ocupaţionale să fie o necesitate stringentă pentru România”, a explicat Ionuţ Dumitru.