Medicii de familie au putut elibera, din 24 februarie, concediu medical pentru persoanele aflate în carantină din cauza COVID-19 – în centrele speciale amenajate de statul român ori în autozilare la domiciliu. Cât despre angajatori, ei trebuie informați despre situație și se recomandă trimiterea pe e-mail a actului care consemnează concediul medical pentru a face pontajele, urmând ca la finalul carantinei ori izolării să fie aduse actele în original. Concediul medical se plătește cu 75% din valoarea brută a salariului.
Cine este românul din Gorj infectat cu coronavirus. În urmă cu câteva zile a fost în Germania
CNAS precizează că asiguraţii pot beneficia de concediu şi indemnizaţie pentru carantină, cuantumul brut lunar al acesteia reprezentând 75% din baza de calcul stabilită potrivit legii şi se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
„În scopul prevenirii îmbolnăvirilor şi recuperării capacităţii de muncă, asiguraţii pot beneficia de concediu şi indemnizaţie pentru carantină, conform reglementărilor cuprinse în OUG 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în Normele de aplicare a prevederilor acesteia, aprobate prin Ordinul ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui CNAS 15/1.311/2018, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, concediul şi indemnizaţia pentru carantină se acordă asiguraţilor cărora li se interzice continuarea activităţii din cauza unei suspiciuni asupra unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de direcţia de sănătate publică”, informează CNAS.
Conform sursei citate, certificatul de concediu medical pentru carantină se eliberează de medicul curant pe baza certificatului eliberat de organele de specialitate ale direcţiilor de sănătate publică.
În caz de carantină, certificatele de concediu medical se pot elibera la o dată ulterioară, dar numai pentru luna în curs sau luna anterioară.
Durata concediilor medicale pentru carantină nu se cumulează cu durata concediilor medicale acordate unui asigurat pentru alte afecţiuni, precizează sursa citată. De asemenea, dacă durata perioadei de carantină stabilită de organele de specialitate ale direcţiilor de sănătate publică depăşeşte 90 de zile, nu este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale. Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru carantină reprezintă 75% din baza de calcul stabilită potrivit legii şi se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate menţionează că „în cazul certificatelor de concediu medical acordate pentru carantină nu se aplică restricţia prevăzută la art. 20 alin. (1) din Anexa 1 la Ordinul ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui CNAS nr. 15/1.311/2018, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit căreia ‘medicii de familie au dreptul de a elibera certificate de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă cu durata de cel mult 10 zile calendaristice, pentru un episod de boală, în una sau mai multe etape’, întrucât carantina semnifică o suspiciune a unei persoane de a fi contaminată cu o boală transmisibilă şi nu un diagnostic confirmat medical al acesteia (episod de boală). Pentru aplicarea în mod unitar a prevederilor legale privind acordarea concediului medical şi a indemnizaţiei pentru carantină, CNAS a transmis o circulară către toate casele teritoriale de asigurări de sănătate”, se mai arată în comunicatul CNAS.