Câţi bani vor investi partidele pentru alegerile europarlamentare

Alegerile europarlamentare de anul acesta sunt de o importanță deosebită, pentru că după ce vom avea lista finală a eurodeputaților vom ști și candidații celor mai importante formațiuni politice la cea mai înaltă funcție în stat. Atât USD, cât și formațiunile de dreapta au anunțat că după 25 mai vom afla și candidații la alegerile prezidențiale.

Lupta electorală pentru alegerile europarlamentare se va da pe toate fronturile, iar unul din mediile de comunicare din ce în ce mai folosit de politicieni este online-ul.

„Cred că toate partidele, la un loc, nu alocă încă în România mai mult de un milion de euro în această direcție – sumă infimă, în contextul general. Poate 1,5 milioane, maxim, per campanie electorală”, a declarat pentru Obiectiv.info Dragoș Stanca, Managing Partner ThinkDigital România, companie ce vinde spaţiu de publicitate, printre altele și pentru Facebook.

Ceva mai sceptic în privinta sumelor alocate pe online de partide este Lucian Despoiu, Managing Partner Kondiment Group (companie specializată și pe marketing politic), care consideră că „există diferențe clare între campaniile prezidentiale, locale, parlamentare și europarlamentare. Pentru europarlamentare, în România, 1,5 milioane e un vis. Deși lucrurile evoluează într-o direcție bună, va mai trece ceva timp până când comunicarea online își va primi locul cuvenit în zona politică. Însă sunt pozitiv. Cifrele actuale privind utilizatorii de internet, Facebook, device-uri mobile ar trebui să fie un punct de reflecție pentru toți coordonatorii de campanie locali”.

Văzută din perspectiva partidelor politice și a consultanților, suma pare un vis, dar privită ca parte a întregii piețe de publicitate este o sumă mică. „Având în vedere că, din punct de vedere al vizibilității, un politician e un brand și deci trebuie să concureze pentru captarea atenției publicului cu brandurile tradiționale… suma mi se pare foarte mică”, punctează Dragoș Stanca.

Ce strategie de comunicare adoptă partidele

„Mixul de comunicare ales de partide este compus de regulă din articole de „presă” care sunt, apoi, răspândite utilizând alte site-uri precum și Google și Facebook. La care se vor adăuga tradiționalele clipuri, mai mult sau mai puțin virale, pe YouTube. „M-aș bucura să fiu surprins și să văd că vom avea campanii coerente și asumate 100% și online”, afirmă Dragoș Stanca.
____________________________________________________________________________________
Majoritatea partidelor tind să investească în zona de să îi spunem PR – de fapt nu e chiar PR, intrucat e vorba de alocari de bugete pentru scrierea și „răspândirea” de articole. Dragoș Stanca, Managing Partner ThinkDigital Romania.
____________________________________________________________________________________

Sorin Tudor, autorul cărții „Politica 2.0 08. Politica marketingului politic”, crede că alegerile europarlamentare din acest an au o miză mai mare decât în anii trecuti, va fi runda de alegeri care va pune bazele viitorilor poli de putere. Se va juca din plin varianta „dezvăluirilor în mediul online” în încercarea de a a aduce aceste dezvăluiri – reale sau nu – pe agenda electoratului. Pe scurt: se va miza foarte mult pe zona online din punct de vedere strategic – pentru lansarea atacurilor -, însă din punct de vedere tactic eforturile vor fi direcționate tot spre abordările tradiționale.

Preşedintele Traian Băsescu crede că în România anului 2014 campaniile electorale pe internet vor fi mai eficiente decât cele pe canalele de televiziune.

„Depinde ce înțelegem prin eficiență. Dacă ne raportăm la numărul de alegători convinși să vină la urne, afirmația președintelui Băsescu nu este reală. Daca ne raportăm la costurile implicate pentru a sprijini eforturile pe care le fac oamenii din teritoriu, afirmația este valabilă”, consideră Sorin Tudor. Pe scurt: „online-ul” „nu va aduce oameni la vot, dar investiția în online și o strategie coerentă vor putea oferi o parte importantă din „muniția necesară” pentru ca războiul electoral să poată fi purtat, la nivel teritorial, cu șanse de success”, mai spune Sorin Tudor.

„Politicienii de rang 1, categorie în care îi includ pe președintele Băsescu și pe premierul Ponta, și echipele lor au înțeles că online-ul poate fi utilizat coerent și eficient”, declară Dragoș Stanca.

„Pentru noi, comunicarea politică nu ar trebui să difere cu nimic de comunicarea unui brand. Așa se construiesc brandurile. Iar cele serioase comunică foarte constant. Asta deosebeste amatorii de profesioniști. Tehnicile și tehnologiile actuale permit targetări extrem de eficiente și de interesante. Nu e suficient să ai câteva articole pe câteva site-uri „prietene”, nu e suficient să arunci câteva clipuri pe YouTube și nici să faci mulți fani pe Facebook. Marketingul politic modern înseamnă mult mai mult de atât și, sper, în câțiva ani vom vedea mai multe campanii politice coerente și pe Internetul mioritic”, subliniază Dragoș Stanca.

Cât costă o campanie pe online la alegerile europarlamentare

Lucian Despoiu, Managing Partner Kondiment Group

„Mă feresc, în mod obișnuit, să comunic un cost al campaniilor politice online. Asta pentru că vorbim de variabile de timp, vorbim despre notorietatea și reputația candidatului/partidului și vorbim despre obiective și mixul de tactici de care acesta din urmă are nevoie și, desigur, pe care este dispus să îl accepte. Costul unei campanii diferă de la un candidat la altul, de la un partid la altul, în funcție de ceea ce a construit acesta până la momentul începerii campaniei. Dacă o iei de la zero, e normal să aloci mai mulți bani, pentru că trebuie să construiești și infrastructura”.

Vorbind strict despre alegerile europarlamentare 2014 în România, pot estima 100.000 de Euro pentru o campanie cu impact. Sunt doar două luni la mijloc.

Cum au evoluat partidele de la precedentele alegeri europarlamentare?

Evoluția este evidentă, dar insuficientă. Partidele încă mizează pe campaniile de tip „sacoșa” și utilizarea canalelor tradiționale. Este mult mai ușor decât să încerci atragerea electoratului tânăr, care petrece timp pe rețele sociale. Dar problema e că tocmai electoratul tânăr poate face diferența. În România, din punctul de vedere al uzitării onlineului, vorbim doar de creștere la nivel de prezență în social media, website-uri, clipuri, dar prea puțin pe zona de campanii speciale, tehnologie de tip data base, platforme de voluntari, monitorizare de tipul celor pe care noi le implementăm pentru clienții noștri internaționali. Dar preconizez  o evoluție mulțumitoare în acest an, nu atât la europarlamentare, cât la alegerile prezidențiale.

Cum se prezintă partidele din România comparativ cu state precum: Serbia, Bulgaria, Austria pe zona de online/social media?

Aș spune că politicienii și consultanții au sesizat oportunitatea online-ului în campaniile electorale, dar și post alegeri. Se caută experți care să aducă plus valoare, companii care să ofere soluții integrate online-offline. Nu e doar un trend, ci a devenit o necesitate. Cu toate acestea, în România există încă un soi de autosuficiență refractară la tot ceea ce este nou. Partidele încă se bazează doar pe forțele interne și pe metodele tradiționale de campanie. Nu le place să li se spună „aveti nevoie de….vă putem arăta, putem face”. Pe lângă asta, cei care văd în online o soluție ajutătoare pentru campanii politice cer mult, vor soluții rapide, dar cu bani puțini. Politica românească e zgârcită cu online-ul. Dar se va schimba și asta cât de curând.

Cum influențează piața de publicitate alegerile europarlamentare
___________________________________________________________________________________
Ileana Tomescu, Managing Partner BPN

În general, alegerile electorale, indiferent că vorbim de europarlamentare, prezidențiale, parlamentare, nu influențează în mod semnificativ piața de publicitate din punct de vedere al valorii. Unde se pot observa influențe este în zona gradului de ocupare a spațiilor publicitare, și aici discutăm de panotaj. Pentru TV și alte canale de media tradiționale exista un spațiu destinat și reglementat dedicat publicității electorale, astfel încât influența asupra publicității electorale nu este semnificativă.

Panotajul și TV-ul vor fi cele mai solicitate canale de media, dar nu trebuie să ignorăm zona de online. Totuși, este greu să estimăm un procent având în vedere influența relativ scăzută pe care alegerile europarlamentare o vor avea asupra pieței de publicitate.

Piața de publicitate în 2013: 295 milioane euro – TV: 183 milioane euro, Print: 19 milioane euro, Radio: 19 milioane euro,
OOH (Outdoor): 28 milioane euro, Internet: 46 milioane euro
Sursa: Media Fact Book
_______________________________________________________________________________________

„Nu știu vreun politician din România care să revoluționeze comunicarea social media autohtonă. Dar sunt unii care s-au evidențiat… atât de la putere, cât și din opozitie…îi știm cu toții„. – Lucian Despoiu, Managing Partner Kondiment Group

„Românii nu sunt interesați de alegerile europarlamentare. Nu știu ce sunt, nu știu ce votează, nu știu la ce le va folosi faptul că votează. Românii vor ieși la vot mânați de dorința „de a scăpa” de un politician sau altul, vor vota majoritar doar cu gândul la alegerile generale fără să îi intereseze câtuși de puțin că este vorba despre alegeri europarlamentare„, consideră Sorin Tudor.

Cât au cheltuit pentru promovare partidele în 2009 pentru europarlamentare

Partid/candidat     Publicitate presa, radio, TV     Nr. Eurodeputați

PDL                                        5.691.892                                              11

PNL                                       877.589                                                  5

UDMR                                  126.398                                                  2

PNTCD                                 237.500

PSD-PC                             642.539                                                 11 + 1

PRM                                     34. 912                                                   2

Elena Băsescu                276.068

Total                              7.886.898 lei

Sursa: Autoritatea Electorală Permanentă

Voturile obținute de partide în 2009

PSD-PC – 1.504.218 ,  PDL – 1.438.000, PNL – 702.974, UDMR – 431.739, PRM – 419.094, Elena Băsescu – 204.280

Sursa: Biroul Electoral Central