„Aseara o parte din sufletul meu a ramas la UPU. Poate si-l regăsesc și cei care muncesc acolo. Ora 23. Bebe M. are febră, așa că alergăm spre urgențe. Ajungem aici, ne iau destul de repede fiind vorba de un copil atât de mic. Vrem să intrăm, ni se spune că are voie doar un aparținător, pentru că e mic spațiul. Înghițim în sec, intru. Nu e chiar atât de mic spațiul, dar trecem peste. Trei doamne mă întreabă toate aceleași lucruri, le răspund printre plânsetele copilului. Îmi spun să dezbrac copilul, îmi tremură mâinile așa că aproape mă împinge spunandu-mi că face ea. Mi se spune că trebuie prelevat sânge și e nevoie de branulă. Eu trebuie să completez un document, timp în care ei fac acest lucru”, a scris George Mosoia, tatăl copilului, în urmă cu câteva zile, pe Facebook.
Iar calvarul de aici începe. Micuțul s-a ales cu vânătăi pe tot brațul, după 30 de minute în care asistentele au încercat să monteze o branulă.
„30 de minute in care 3 adulți țin un copil nemișcat, copil de 3 săptămâni lângă care mama nu poate sta pentru ca il distrage.
Cred ca nimeni nu merge cu drag la Urgente. Nici macar angajatii… si asta e trist, pentru ca e jobul lor. Nici macar ca parinte care mergi cu piticul de 3 săptămâni in miez de noapte nu e fain. Si sigur nu e fain nici cand medicii nu lasa mamica sa stea langa bebe cand i se pune branula, pentru ca… „il distrage”. Serios?!?!?! Si nu asta ar trebui sa faca?? Nope. Se pare ca soluția este sa-l traga de manute pana ii provoaca vanatai. Nu am sa ma pronunt cu privire la profesionalismul celor ce au reusit sa puna in 30 de minute o branula dupa muuuuulte incercari… incercari observate dupa multitudinea de intepaturi. A fost suficient sa vedem reactia medicilor si asistentilor de la pedi2. (….) Sa mai spun ca medicul de aseara s-a simtit deranjat cand sotia a intrebat ce inseamna termenii pe care ii transmitea asistentelor. Si i-au trebuit cateva minute sa se adune si sa-si aduca aminte ca si noi trebuie sa stim starea copilului. Domnilor doctori, unde va e empatia?”, a mai scris bărbatul pe Facebook.
„Inițial vroiam sa va trimit sa operati la cartofi… dar credeti-ma dragi medici de la UPU Pedi… stiu florari care se poarta mai frumos cu florile lor, agricultori care respecta fiecare planta ce o au in grija si nu mai zic de medici veterinari care traiesc actul medical. Mie mi-ar fi rușine in locul vostru. Si da, inteleg ca sunteti putini, ca sunteti platiti rau… dar asta nu trebuie sa schimbe calitatea prestatiei voastre. Eu lucrez cam cu 150 de beneficiari din care platesc cam 14… credeti ca le zambesc altfel? Sau sunt nepoliticos cu ei? Si nu vred ca e ceva deosebit. Cred ca asta e normalitatea. Eu am ales sa fac asta. E drept… eu doar tin lesa unui caine, nu am scolile voastre…. dar tind sa cred ca respectul fata de cei de langa tine nu acolo la scoala aia se invata… si vreau sa cred ca nici nu se pierde acolo, pentru ca am cunoscut si medici modesti si cu bun simt„, a scris tatăl micuţului pe pagina de Facebook.
Reprezentanții spitalului admit că este bine ca părinții să stea lângă copiii lor, în timpul procedurilor medicale, dar spun că au fost şi cazuri în care aparţinătorilor li s-a făcut rău şi medicii s-au văzut nevoiţi să intervină pentru reanimarea lor.
„Nu am primit nicio reclamaţie la spital, aşteptăm o reclamaţie ca să îi dăm un răspuns medical. Nu este nicio procedură să stea lângă, dar am avut şi părinţi care au leşinat, şi atunci i-am reanimat şi pe unii şi pe alţii. Nu i s-a interzis mamei să stea lângă copil. Dacă spune că vrea, o lăsăm„, a precizat purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca, Călin Lazăr.
Recomandările Organizației Mondiale a Sănătăţii sunt ca părinții să stea alături de copii în timpul procedurilor medicale. Mai mult, legea Pacienţilor din România reglementează acest lucru.
„Legea pacientului are drept la sprijin familiar pe parcursul tratamentului. Mă gândesc că o persoană de 3 săptămâni are cu atât mai multă nevoie de sprijinul mamei„, a spus Adela Moldovan, psihoterapeut.
Părinții sunt deciși să facă plângeri împotriva personalului medical de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca.
„Noi nu înţelegem cum un copil de 3 săptămâni să nu poată sta în braţele mamei când i se pune branula şi cum poate să dureze 30 de minute şi să aibă aşa urme pe mâini. Asistenţii au ţinut copilul, îl ţineau de mânuţe şi copilul bineînţeles plângea. Nu îi cunoştea. Îl ţineau cu forţa. Dacă aţi vedea mâinile, câte împunsături şi vânătăi, aţi înţelege că nu a fost o experienţă plăcută„, a spus George Mosoia, tatăl copilului.
Citeşte şi Bebeluş mort la trei zile după internare. Părinţii fac acuzaţii grave la adresa medicilor VIDEO