„Ministerul Justiţiei e un avizator al acestui proiect. Nu e rolul Ministerului Justiţiei să analizeze raţiunile economice ale textului, ci doar raţiunile de legalitate”, a spus Cazanciuc.
El a arătat că în procedura de avizare a proiectului de lege Ministerul Justiţiei a emis un singur aviz, nu două.
„Ceea ce a apărut în public a fost un document de lucru asumat de minister într-o procedură de consultare între instituţii. Ministerul Justiţiei a emis un punct de vedere destul de consistent. În urma acestui proces de consultare a fost elaborat un proiect care a fost trimis în circuitul de avizare, iar în acest circuit Ministerul Justiţiei e ultimul avizator”, a spus Cazanciuc.
El a arătat că Ministerul Justiţiei a emis un aviz favorabil, cu observaţii.
„Am emis un aviz favorabil pentru că, din punctul nostru de vedere, proiectul nu încalcă niciun text imperativ. Au fost formulate mai multe observaţii, care reprezintă punctul de vedere a ministerului, obligaţia noastră fiind de a supune deciziei Guvernului toate valenţele juridice ale unui act supus aprobării”, a spus Cazanciuc.
El a explicat faptul că Ministerul Justiţiei nu este nici Curtea Constituţională, nici instanţă de judecată.
„Ministerul Justiţiei nu poate bloca elaborarea sau adoptarea unui act normativ. Ministerul Justiţiei poate atrage atenţia când există riscul încălcării unor norme imperativ. Guvernul a decis adoptarea proiectului şi trimiterea către Parlament”, a mai spus Cazanciuc.
El a arătat că soluţia de a elabora un act normativ de tipul unei legi pentru un caz particular nu este nouă, fiind folosită şi în cazul unor privatizări de la Banca Comercială, Ford, Petrom, Electrica.
„Ministerul şi-a făcut pe deplin datoria aducând în dezbatere valenţele unui act normativ. Guvernul a decis în consecinţă mizând pe nevoia de investiţii în economie, pe nevoia unei dezbateri în Parlament care să clarifice toate asectele acestui proiect”, a mai spus Cazanciuc.