Cazanciuc: Sunt de acord ca parlamentarii să nu mai fie judecaţi de Înalta Curte în primă instanţă

Întrebat despre propunerea de eliminare a competenţei exclusive a instanţei supreme de a judeca speţele parlamentarilor, ministrul Justiţiei a menţionat că a fost de acord cu aceasta.

„Am fost de acord cu această propunere formulată de judecătorii Înaltei Curţi. Practic, aici nu este vorba decât de încercarea Înaltei Curţi de a reveni ceea ce este şi prin denumire – o curte de casaţie – şi anume de a reduce treptat judecata în primă instanţă pentru orice categorie profesională, orice formă de demnitate şi să se concentreze pe ceea ce înseamnă unificarea practicii”, a spus Cazanciuc.

El a mai arătat că s-a ajuns la o „încărcare artificală” a Înaltei Curţi cu cauze care în mod normal se judecă la judecătorie sau la tribunal.

Întrebat dacă reprezentanţii instanţei supreme au solicitat această modificare, Cazanciuc a susţinut că „în cadrul discuţiei avute cu premierul şi conducerea Înaltei Curţi a fost exprimată această intenţie foarte clară, dorinţă foarte clară, a Înaltei Curţi de a se reduce competenţa după persoană şi de a rămâne doar ca o curte de casaţie”.

Alte articole

Concedieri masive, toate structurile vor fi reorganizate, se vor desfiinţa direcţii: „Toată lumea va da concurs”

Violarea intimității va fi pedepsită cu închisoare. Proiectul de lege a fost depus la Senat

Robert Cazanciuc a subliniat că acest lucru nu presupune că parlamentarii nu vor mai fi anchetaţi de Parchetul ICCJ, ci că nu va mai fi obligatoriu pentru infracţiunile comune ca acesta să facă urmărirea penală.

„PICCJ face această preluare a unor dosare ca formă de unificare a practicii, ca formă de sprijin pentru acele unităţi de parchet, unde nu întotdeauna ai suficiente resurse pentru a soluţiona anumite dosare. Dacă pentru înfăptuirea actului de justiţie este mai uşor să se instrumenteze un dosar la Parchetul General acest lucru cred că trebuie făcut în continuare. Dacă Parchetul General va considera că este mai bine pentru anchetă ca un parlamentar dintr-un judeţ să fie anchetat la Bucureşti şi nu în acel judeţ poate fi în continuare o soluţie. (…) DNA cu siguranţă va rămâne competent să ancheteze orice formă de corupţie”, a mai spus ministrul.

Robert Cazanciuc a adăugat că, în ceea ce priveşte competenţa instanţei supreme, mai sunt şi alte probleme, printre care se numără şi strămutările.

„Am avut o discuţie ca Înalta Curte să decidă strămutările doar în ceea ce priveşte curţile de apel şi restul să rămână la nivelul curţilor de apel, adică curtea de apel să decidă practic ce înseamnă strămutare pentru instanţele din coordonare. Sunt diverse formule propuse de Înalta Curte pentru a reduce această competenţă şi a se transforma, cum spuneam, în curte de casaţie”, a mai spus Cazanciuc.

Comisia de revizuire a Constituţie a adoptat, luni, un amendament al UDMR prin care este eliminată competenţa exclusivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a judeca speţele parlamentarilor, urmând ca cercetarea acestora să poată fi realizată de instanţele comune.

Membrii Comisiei de revizuire au adoptat cu majoritate de voturi eliminarea din textul Legii fundamentale a prevederii: „Urmărirea şi trimiterea în judecată penală (a parlamentarilor, n.r.) se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.

Astfel, în Constituţia revizuită ar rămâne prevederea conform căreia „deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea camerei din care fac parte, după ascultarea lor”.