Cazul fraudelor informatice: Patru persoane, între care campionul la arte marţiale, arestate

Cinci persoane, printre care şi luptătorul de arte marţiale Gheorghe Ignat, au fost reţinute pentru 24 de ore şi au fost prezentate instanţei cu propunere de arestare preventivă, iar pentru o alta s-a dispus măsura interdicţiei de a părăsi ţara.

Tribunalul Suceava a aprobat, miercuri seară, propunerea Serviciului Teritorial Suceava al DIICOT de arestare preventivă, pentru 29 de zile, a lui Gheorghe Ignat, luptător de arte marţiale sucevean supranumit „Ursul Carpatin”, şi a altor trei suspecţi în acest caz, respectiv un sucevean şi doi bucureşteni.

Faţă de cel de-al cincilea suspect, ce a fost dus la DIICOT Suceava pentru audieri, instanţa se va pronunţa joi, în condiţiile în care acesta este încarcerat în Penitenciarul Bacău unde execută o condamnare pentru infracţiuni informatice.

Două grupări specializate în fraude informatice au fost vizate, marţi, de percheziţii în Suceava, Iaşi, Bucureşti şi Sibiu, printre membrii uneia dintre reţele, ce acţiona în Australia, fiind şi Gheorghe Ignat, luptător de arte marţiale mixte, multiplu campion naţional şi internaţional.

Potrivit anchetatorilor, prima grupare, constituită din trei persoane, între care şi Gheorghe Ignat, avea ca mod de operare montarea de dispozitive de skimming la bancomate din oraşele de pe coasta de est a Australiei, pentru obţinerea datelor de pe cardurile bancare, clonarea acestora şi retragerea de bani.

A doua grupare, formată din şase persoane, se ocupa cu activităţi de phishing şi transferuri frauduloase de numerar.

Conform surselor citate, conexiunea între cele două grupări era făcută de Ignat, încă din septembrie 2010, acesta ţinând legătura cu un bucureştean de 35 de ani, lider al reţelei de phishing, pentru schimbul de informaţii.

Din prima grupare au fost identificaţi iniţial doi membri, unul fiind specializat în fabricarea carcaselor de plastic pentru skimming, pe care le livra şi altor grupări specializate în fraude informatice.

Procurorii DIICOT Suceava au stabilit că în perioada iunie-septembrie 2010 Gheorghe Ignat, alături de un alt român, au fost în Australia, unde au montat dispozitive pe bancomate, transmiţând prin internet în România datele obţinute de pe cardurile bancare, în vederea decodării. Tot prin internet, ceilalţi membri ai grupării le trimiteau celor doi detale astfel decodate, pentru retrageri frauduloase de numerar.

În acest caz a fost formată o comisie rogatorie, autorităţile române cerând în Australia verificarea a aproximativ 700 de carduri bancare posibil fraudate, ale căror date au fost găsite în adresele de e-mail ale suspecţilor.

Potrivit datelor furnizate de către autorităţile australiene, Ignat şi complicele acestuia au retras fraudulos din Australia 149.000 de dolari australieni şi au mai fost făcute retrageri frauduloase şi de la bancomate din Malaezia şi Marea Britanie, totalizând 16.000 de dolari australieni.

Membrii celei de-a doua grupări, din care fac parte persoane din Iaşi, Sibiu şi Bucureşti, colectau prin phishing date de pe carduri bancare, aparţinând cu precădere unor cetăţeni din Marea Britanie, iar banii retraşi de pe carduri erau transferaţi prin site-uri de transfer bancar şi schimb valutar, pentru a li se pierde urma.

Conform procurorilor DIICOT, liderul celei de-a doua grupări ar fi obţinut din infracţiuni aproximativ 26.000 de euro.

În urma celor 13 percheziţii domiciliare făcute marţi la membrii unor grupări de crimă organizată specializate în fraude informatice, au fost ridicate 14 telefoane mobile, 14 cartele telefonice, patru laptop-uri, un HDD, o unitate centrală de calculator, trei stick-uri, un aparat GPS, un IPad, trei carduri de memorie, cinci carduri cu bandă magnetică şi două montaje electronice susceptibile a fi folosite pentru confecţionarea artizanală a dispozitivelor de skimming.

Totodată, în baza mandatelor de aducere emise, cinci persoane au fost duse Parchet, unul fiind transferat din Penitenciarul Bacău.

La acţiunea de marţi au participat ofiţeri de poliţie judiciară de la BCCO Bucureşti, Sibiu şi Iaşi, iar suportul tehnic a fost asigurat de către SOS Suceava şi DGIPI. În acest caz s-a cooperat şi cu Serviciul Secret din cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti, cu ofiţeri de poliţie din cadrul Australian Federal Police, precum şi cu autorităţile de aplicare a legii din Austria şi Marea Britanie.