CC amână decizia privind constituţionalitatea trecerii ICR la Senat

Plenul Curţii Constituţionale (CC) a luat în dezbatere, marţi, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor OUG 27/2012 privind unele măsuri în domeniul cultural, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului.

„Constatând că, în completul care participă la dezbaterile în fond şi la deliberări, nu se poate lua o decizie cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată, neîntrunindu-se majoritatea cerută de dispoziţiile art.51 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a hotărât repunerea cauzei pe rol pe data de 31 iulie 2012, cu citarea Avocatului Poporului şi a reprezentantului Ministerului Public”, se arată într-un comunicat de presă al CC.

Curtea Constituţională trebuia să ia în discuţie în 5 iulie legalitatea OUG 27/2012 prin care Institutul Cultural Român a trecut din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului. Dezbaterea a fost amânată atunci pentru 10 iulie.

Guvernul a adoptat pe 13 iunie Ordonanţa de Urgenţă 27/ 2012, prin care ICR trece de sub autoritatea preşedintelui în subordinea Senatului, care, în termen de maximum 15 zile, numeşte atât conducerea operativă a institutului, cât şi membrii Consiliului de conducere. Conducerea operativă a institutului va fi asigurată de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de doi vicepreşedinţi, numiţi şi revocaţi în/din funcţie de plenul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, la propunerea Biroului Permanent al Senatului. Mandatul vicepreşedinţilor va fi de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii.

Alte articole

Lovitură dată de CCR lui Klaus Iohannis înainte de terminarea mandatului

Klaus Iohannis sesizează CCR a doua oară privind aceeaşi lege. Ce încălcări ale Constituţiei invocă preşedintele

Conducerea operativă a ICR era asigurată de Horia Roman Patapievici – preşedinte – şi Tania Radu şi Mircea Mihăieş – vicepreşedinţi, însă Camera Deputaţilor a eliminat cele două funcţii de vicepreşedinte, prevăzute din 2011 în Legea de funcţionare a institutului.

Premierul Victor Ponta a spus despre ICR că era o instituţie „mult prea politizată” şi a acuzat „o lipsă de transparenţă totală” în cheltuirea fondurilor publice la nivelul institutului. „Nimeni din această ţară nu mă va convinge că este mai democratic să laşi o instituţie cu bani publici să fie condusă de un singur om decât să fie controlată de o instituţie cum este Senatul, unde sunt toate forţele politice”, a spus Ponta.

El a mai susţinut că liderii grupurilor parlamentare PSD-PNL nu intenţionează să îl schimbe pe Horia-Roman Patapievici de la conducerea Institutului Cultural Român, ci să asigure transparenţă în cheltuirea banilor publici, iar „agitaţia” creată pe această temă relevă că cineva are ceva de ascuns.

Pe de altă parte, apelurile din străinătate se alătură celor din România, din partea artiştilor, oamenilor de cultură şi de afaceri (Asociaţia Erudio) şi a altor figuri publice (Alianţa pentru o Românie Curată), care au strâns mii de semnături. Nu au lipsit manifestările în stradă, cea mai amplă – „Mişcarea papioanelor” – având loc în 18 iunie la sediul ICR, cu participarea câtorva sute de oameni.

În 3 iulie, Gheorghe Iancu, care a sesizat CC în acest caz, a fost revocat din funcţia de Avocat al Poporului. Funcţia a fost preluată interimar de către Valer Dorneanu.

Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins marţi ca inadmisibilă sesizarea de neconstituţionalitate referitoare la Hotărârea Parlamentului privind revocarea lui Gheorghe Iancu din funcţia de Avocat al Poporului.