CCR a admis sesizarea lui Iohannis privind restituirea imobilelor confiscate în perioada comunistă

Potrivit unui comunicat CCR, Curtea a constatat că dispozițiile articolului unic punctul 2 subpunctul 4 și ale articolului unic punctul 4 (referitor la art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/ 2015) din Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/ 2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/ 2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum și ale art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/ 2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România sunt neconstituționale.

Citeşte şi: SESIZAREA lui Iohannis privind procesul de RESTITUIRE a imobilelor confiscate, discutată la CCR

Referitor la dispozițiile articolului unic punctul 2 subpunctul 4 din lege, potrivit cărora „Președintele Comisiei Naționale are vot egal cu ceilalți membri și, prin derogare de la prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/ 2004, cu modificările și completările ulterioare, nu este asimilat calității de conducător al autorității publice”, Curtea a reținut că derogarea impusă de textul criticat are efect direct în stabilirea cadrului procesual în care instanța va putea analiza actul administrativ contestat sau refuzul nejustificat de a soluționa o cerere, inclusiv în ceea ce privește stabilirea calității procesuale a autorității publice și procedura executării silite a unei hotărâri judecătorești definitive.

Etapa judecătorească a recunoașterii dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei trebuie să fie o etapă efectivă care se bucură de toate garanțiile recunoscute dreptului de acces liber la justiție, precizează comunicatul CCR.

Alte articole

Klaus Iohannis, rămas pe dinafara șefiei Comisiei Europene, este pe cale să accepte funcția pe care inițial a refuzat-o

Klaus Iohannis, acuzat de înaltă trădare de un deputat român: ”Este încălcată Constituția”

De asemenea, Curtea a reținut că, prin derogarea impusă de textul criticat, legiuitorul a intrat în sfera puterii judecătorești, ceea ce încalcă principiul separației puterilor în stat.

În ceea ce privește dispozițiile articolului unic punctul 4 — referitor la art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/ 2015—, potrivit cărora „Se exonerează de la plata amenzilor civile stabilite în temeiul art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/ 2004, cu modificările și completările ulterioare, președintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și, respectiv, președintele Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor”, Curtea a reținut că singura modalitate de punere în executare a hotărârilor judecătorești definitive prin care instanța a stabilit în sarcina autorității publice obligația de a face este cea prevăzută de dispozițiile art. 24 din Legea nr. 554/ 2004 — referitoare la posibilitatea ca, la cererea creditorului, instanța de executare să aplice conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.

Astfel, prin exonerarea reglementată de textul criticat este afectată singura posibilitate de a asigura punerea în executare a hotărârilor judecătorești definitive, prin care s-a stabilit în sarcina Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor/ Comisiei Naționale de Compensare a Imobilelor obligația de a face, ceea ce contravine prevederilor art. 21 din Legea fundamentală și art. 6 par. (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului.