CCR a respins ca inadmisibilă ultima sesizare a PNL şi USR asupra modificărilor la legea privind organizarea judiciară

CCR anunţă că a respins, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate asupra acestei legi. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui Klaus Iohannis.

Deputaţii PNL şi USR arătau în sesizarea trimisă în 21 iunie la CCR că legea este neconstituţională în ansamblul său, iar Parlamentul a adoptat-o încălcând art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi art. 150 din Regulamentul Senatului, referitoare la reexaminarea legii la cererea preşedintelui Klaus Iohannis, ceea ce determină încălcarea dispoziţiilor art. 1, alin. (4), din Constituţie.

Semnatarii sesizării spuneau că cererea de reexaminare formulată de preşedintele Iohannis evidenţiază aspecte care necesitau o analiză aprofundată în cadrul dezbaterilor parlamentare.

Săptămâna trecută, şi preşedintele Klaus Iohannis a sesizat din nou Curtea Constituţională asupra legii pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară după ce în 20 iunie Senatul, în calitate de for decizional, a respins cererea sa de reexaminare. El invocă în sesizarea transmisă CCR lipsa argumentelor ori a dezbaterii motivelor cererii de reexaminare.

Alte articole

CCR declară neconstituțională suprataxarea producătorilor de energie. Guvernul ar putea fi obligat să restituie sumele deja plătite

Avocatul Poporului a contestat legea pensiilor militare, adoptată recent în Parlament, la Curtea Constituțională

Legea 304/2004 a fost respinsă pentru a treia oară de Parlament în forma trimisă de preşedinte la reexaminare.

În ultimele luni, legea a fost contestată la CCR atât de PNL şi USR, cât şi de preşedintele Klaus Iohannis.

Iohannis a atacat această lege la Curtea Constituţională şi în 2 mai. În 30 mai, CCR a respins ca inadmisibilă obiecţia de neconstituţionalitate formulată de către şeful statului. În sesizarea transmisă CCR, Iohannis se referea şi la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, spunând că limitarea numărului de posturi la 15 contravine chiar rolului Ministerului Public, legiuitorul creând o structură deosebit de suplă prin raportare la competenţele atribuite şi prin raportare la importanţa cauzelor pe care le instrumentează.v