CCR a respins sesizarea de neconstituţionalitate a PNL privind procedura de numire a şefului DGPI

Curtea a respins sesizarea în toate cele trei puncte ale sale: încălcarea principiului bicameralismului, numirea unei persoane civile la conducerea DGPI şi neavizarea sa de către CSAT.

”În motivarea soluţiei pronunţate, Curtea a reţinut că modificările pe care Camera decizională (Senatul) le aduce asupra proiectului de lege adoptat de prima Cameră sesizată (Camera Deputaţilor), recte asupra dispoziţiilor art.8 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.76/2016, sunt circumscrise marjei Camerei decizionale de a interveni asupra soluţiei legislative supuse dezbaterii sale, noul conţinut normativ nefiind de natură să deturneze obiectivele urmărite de iniţiativa legislativă”, se arată în comunicatul CCR.

Curtea nu consideră neconstituţională nici numirea unei persoane civile la conducerea DGPI  deoarece ar fi ”o garanţie a respectării drepturilor fundamentale ale persoanelor vizate de activitatea acestui serviciu de informaţii.”

”Referitor la avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în procedura de numire în funcţii publice, Curtea a reţinut că, potrivit legislaţiei în vigoare, acesta este necesar doar în privinţa cadrelor militare, iar în cadrul acestei categorii doar cu privire la funcţiile cu grad de general de corp de armată, general-comandor, viceamiral-comandor şi cele superioare acestora. Aşa fiind, eliminarea avizului CSAT din procedura de numire a directorului general al DGPI este determinată de eliminarea condiţiei de cadru militar în activitate al persoanei care va ocupa funcţia respectivă şi este în acord cu legislaţia referitoare la competenţa CSAT de a emite avize”, mai precizează Curtea.

Alte articole

CCR declară neconstituțională suprataxarea producătorilor de energie. Guvernul ar putea fi obligat să restituie sumele deja plătite

Avocatul Poporului a contestat legea pensiilor militare, adoptată recent în Parlament, la Curtea Constituțională

Grupul senatorial al PNL a sesizat Curtea Constituţională, pe 23 mai, în legătură cu neconstituţionalitatea Legii de aprobare a OUG 76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă din cadrul Ministerului de Interne. Potrivit senatorilor liberali, legea încalcă principiul bicameralismului şi reduce în mod neconstituţional prerogativele preşedintelui României şi ale CSAT.

PNL susţinea că procedura legislativă de adoptare a actului normativ a fost îndeplinită cu încălcarea principiului bicameralismului deoarece forma există deosebiri majore de conţinut juridic între forma adoptată de Camera Deputaţilor şi cea adoptată de Senat, care a fost forul decizional. Astfel, la Senat a fost eliminat statutul de cadrul militar activ al directorului DGPI şi a fost introdusă procedura de demitere a acestuia.

Dincolo de obiecţiile legate de formă, liberalii sesizau şi elemente de neconstituţionalitate în priveşte conţinutul actului normativ. Este vorba despre eliminarea obligativităţii ca şeful DGPI să fie cadru militar şi a avizului CSAT pentru numirea lui în funcţie.

”Modificările aduse de Senat asupra OUG nr.76/2016 prin legea de aprobare creează actului normativ o stare de precaritate în sensul că, indiferent de metoda de interpretare aplicată textului {art. 8, alin.(1)}, constatăm nerespectarea art. 1, alin. (5) din Constituţia României. Astfel, prin interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 8, alin. (1) ajungem la concluzia că directorul general al Direcţiei Generale de Protecţie Internă face parte din categoria personalului contractual, fiind lipsit de atributul de cadru militar în activitate (…) aplicându-i-se legislaţia muncii”, se arată în textul sesizării.

În consecinţă, directorul DGPI va desfăşura activităţi exclusiv administrative, fiind blocată activitatea în domeniul securităţii naţionale şi va putea fi membru al unui partid, situaţie explicit interzisă de Legea nr. 51 din 29 iulie 1991 privind securitatea naţională a României în care este stipulat că ”salariaţii organelor de informaţii şi ai celor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale nu pot face parte din partide sau alte organizaţii cu caracter politic ori secret şi nu pot fi folosiţi în scopuri politice”.

Semnatarii sesizării argumentează că prezenţa unui civil în fruntea DGPI face imposibilă exercitarea de către acesta a autorităţii de stat cu care sunt investite cadrele militare. ”Imposibilitatea exerciţiului autorităţii de stat generează, structurii însărcinate cu protecţia informativă în materia securităţii naţionale, imposibilitatea de a-şi îndeplini scopul pentru care a fost înfiinţată, deci întreaga OUG 76/2016 devine inaplicabilă”, se arată în sesizare.

Apoi era apreciată ca neconstituţională eliminarea avizului CSAT pentru numirea şefului DGPI, fiind diminuate prerogativele Consiliului şi ale şefului statului. ”Procedura de numire a directorului general al Direcţiei Generale de Protecţie Internă exclude Preşedintele României de la exercitarea competenţei pentru implementarea strategiei naţionale în domeniul securităţii naţionale, lăsând deschisă poarta pentru numirea, pe criterii politice, a şefului instituţiei cu atribuţii în materia protecţiei informative din sfera securităţii naţionale”, mai precizează sursa citată.

Senatul a adoptat, pe 15 mai, cu majoritate de voturi, în calitate de cameră decizională, Ordonanţa de Urgenţă 76/2016 prin care guvernul Cioloş a înfiinţat Direcţia Generală de Protecţie Internă (DGPI), eliminând din textul actului normativ obligativitatea ca directorul general al instituţiei de a fi militar precum şi pe aceea ca el să fie numit în funcţie cu avizul CSAT.

Potrivit articolului 8, alin. 1 al Legii de aprobare a ordonanţei de urgenţă, ”directorul general al Direcţiei Generale de protecţie Internă este numit şi eliberat din funcţie de către ministrul Afacerilor Interne”. În textul ordonanţei de urgenţă se prevedea că directorul DGPI este cadru militar în activitate şi este numit în funcţie prin decizia prim-ministrului, la propunerea ministrului Afacerilor Interne şi cu avizul CSAT.

Noua formă a legii a fost adoptată la iniţiativa senatorilor din arcul guvernamental, cu 75 de voturi ”pentru”, 29 ”împotrivă” şi 2 abţineri.