CCR a respins sesizarea lui Călin Popescu Tăriceanu în cazul Belina

„Curtea, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, a respins sesizarea şi a constatat că nu există conflict de natură constituţională între Guvernul României şi Ministerul Public – DNA”, a anunţat preşedintele Curţii, Valer Dorneanu.

„Plenul Curții Constituționale (…) a luat în dezbatere cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Națională Anticorupţie, pe de altă parte, declanşat de cercetarea penală, de către această ultimă autoritate publică, a legalităţii Hotărârii Guvernului nr.858/2013, respectiv, a Hotărârii Guvernului nr.943/2013, cerere formulată de preşedintele Senatului.

În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională a constatat că nu există conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României, pe de o parte, şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de altă parte.

În esenţă, Curtea a avut în vedere faptul că Hotărârea Guvernului nr.858/2013 şi Hotărârea Guvernului nr.943/2013 sunt acte administrative individuale, a căror adoptare/emitere pot face obiectul cercetării penale în legătură cu stabilirea existenţei unor fapte penale care au precedat sau însoţit adoptarea/emiterea lor. Curtea a mai reţinut că nu există o similitudine între prezenta cauză şi Decizia nr.68/2017, considerentele de principiu ale acesteia din urmă vizând actele normative, nu şi pe cele individuale. După redactare, decizia se comunică preşedintelui Senatului, Guvernului României şi Ministerului Public”, se arată în comunicatul Curţii Constituţionale, care mai precizează că „argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Alte articole

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu scapă de dosarul de luare de mită. Procurorii DNA cer însă confiscarea mitei de 800.000 dolari

Călin Popescu Tăriceanu a cerut instanței continuarea procesului în dosarul licenţelor Microsoft, deși faptele s-au prescris: „Vreau să se dovedească în instanță nevinovăția mea!”

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a cerut Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de o parte, şi Guvernul României pe de altă parte, iar la şedinţa CCR din 16 noiembrie ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, le-a prezentat judecătorilor constituţionali argumentele Guvernului în favoarea acestei sesizări, susţinând că este admisibilă. El a spus că DNA nu are competenţe de a ancheta legalitatea sau oportunitatea emiterii unei Hotărâri de Guvern.

În şedinţa din 16 noiembrie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, le-a prezentat judecătorilor CCR argumentele Guvernului în favoarea acestei sesizări, susţinând că aceasta este admisibilă. Întrebat de jurnalişti de ce a venit la CCR să susţină sesizarea lui Tăriceanu, Tudorel Toader a spus că aşa l-a rugat premierul.

„Decizia nu va fi de speţă, ci una de principiu, care va delimita competenţele Ministerului Public în raport cu Guvernul. (…) Preşedintele Senatului vrea să afle dacă este legal ca DNA să verifice legalitatea sau oportunitatea unei Hotărâri de Guvern. (…) Noi considerăm că sesizarea este admisibilă”, le-a spus Toader judecătorilor CCR.

El a susţinut că, în opinia Guvernului, această sesizare este admisibilă, arătând că DNA nu poate ancheta legalitatea, oportunitatea sau circumstanţele emiterii unei Hotărâri de Guvern, pentru că legalitatea unui astfel de act normativ este de competenţa instanţei de contencios administrativ.

„Jurisprudenţa CCR este bogată, făcând partajarea competenţelor celor două autorităţi. Că actele puterii executive sunt cenzurate pe calea contenciosului administrativ s-a statuat prin decizia 594/2008. Sancţiunea aplicată pentru nerespectarea dispoziţiilor legale, în procedura de elaborare, de adoptare a unei hotărâri de guvern este una de drept extrapenal, respectiv constatarea nelegalităţii hotărârii de guvern de către instanţele de contencios administrativ cu consecinţa lipsirii acestor acte de efecte juridice”, a afirmat ministrul Justiţiei.

El a mai susţinut în faţa judecătorilor CCR că DNA are posibilitatea doar să declanşeze mecanisme constituţionale de verificare a legalităţii unei Hotărâri de Guvern, prin sesizarea instanţei de contencios, însă nu i se poate substitui.