Iniţial, Curtea Constituţională trebuia să se pronunţe pe sesizarea lui Geoană în data de 8 decembrie, dar a amânat decizia pentru a fi luată în discuţie şi sesizarea de neconstituţionalitate depusă de către PSD privind alegerea lui Vasile Blaga.
Geoană a atacat decizia Senatului la Curte Constituţională la data de 24 noiembrie.
Senatorul şi-a motivat demersul prin faptul că votul prin care s-a aprobat hotărârea de încetare a mandatului său de preşedinte al Senatului este unul politic, pe care îl respectă, dar a susţinut că motivele invocate de grupul PSD nu sunt regulamentare şi constituţionale.
„Preşedintele Senatului este ales pe un mandat de patru ani. Este neutru din punct de vedere politic. Singura modalitate ca preşedintele Senatului să fie revocat este în situaţia în care ar încălca în mod grav şi repetat prevederi constituţionale sau prevederi legale, fapte juridice care sunt pasibile cu sancţiune politică sau juridică. Această situaţie nu există în motivarea grupului PSD, acolo se invocă exclusiv o decizie politică„, a declarat Geoană.
Prin contestaţia depusă, PSD îşi revendică funcţia de şef al Senatului, pe care a pierdut-o după ce a cerut revocarea lui Mircea Geoană, exclus din partid.
Senatorul Dan Şova a explicat, potrivit Mediafax, că este vorba de „o chestiune tehnică” şi că se reia practic „demonstraţia din 2005”.
„Anume că preşedintele trebuia să fie de la PSD, pentru că este rezultatul algoritmului din alegeri. PSD a luat cele mai multe voturi în alegeri şi era normal să i se atribuie una din cele două Camere. Vom vedea ce va decide Curtea”, a declarat Şova.
Vasile Blaga a fost ales în 28 noiembrie preşedinte al Senatului, cu 69 de voturi în favoarea sa, faţă de 63 de voturi „pentru” întrunite de candidatul opoziţiei, Titus Corlăţean.
Alegerea noului preşedinte al Senatului a avut loc urmare a revocării din această funcţie a lui Mircea Geoană, la solicitarea PSD, după excluderea acestuia din partid.
Potrivit Deciziei 601 din 14 noiembrie 2005 a Curţii Constituţionale, votul acordat preşedintelui unei Camere este un vot politic care nu poate fi anulat decât în cazul în care grupul care l-a propus cere revocarea politică a acestuia sau, în cazul unei revocări ca sancţiune, când acest grup sau o altă componentă a Camerei solicită înlocuirea din funcţie a preşedintelui pentru săvârşirea unor fapte care atrag răspunderea sa juridică.