CCR analizează joi o sesizare privind numirea vicepreşedintelui Curţii de Conturi

În sesizare se precizează că obiectul Hotărârii nr. 28 din 16 iunie a Plenului Parlamentului României îl constituie numirea pentru un mandat de nouă ani, începând cu 15 octombrie 2014, a şase consilieri de conturi ai Curţii de Conturi şi a unui vicepreşedinte.

‘Numirea celor şase consilieri de conturi s-a făcut fără a se ţine cont de configuraţia politică a Parlamentului, aceştia fiind propuşi Parlamentului de Comisiile permanente pentru buget, finanţe şi bănci ale celor două Camere numai dintre candidaţii de pe lista prezentată de Partidul Social Democrat, atât Comisiile, cât şi Plenul Parlamentului refuzând să analizeze, respectiv să voteze candidaţi de pe listele altor grupuri parlamentare. Acest procedeu încalcă un principiu al statului de drept, potrivit căruia instituţii fundamentale care reprezintă democraţia politică şi care asigură funcţionarea normală a unui asemenea stat trebuie să se formeze cu aportul electiv al tuturor formaţiunilor politice reprezentate în Parlament, în raport cu ponderea reprezentării’, susţin autorii sesizării.

Parlamentarii PNL şi PDL au arătat că funcţionarea acestui principiu se opune formării unor instituţii fundamentale ale statului de drept ‘printr-un filtru politic monocolor, tocmai pentru a se preveni anihilarea valorii pluripartidismului în jocul democratic parlamentar, care consistă, printre altele, şi în echilibrul compoziţiei profesionale a acelor instituţii care să le asigure realizarea statutului organic’.

Ei subliniază că prin modul în care sunt reglementate, atât în Constituţie, cât şi în legea de organizare şi funcţionare a sa, numirea şi statutul personalului Curţii de Conturi (exerciţiul independent al mandatului, inamovibilitatea, incompatibilităţile legale), ai cărei consilieri sunt numiţi de organul reprezentativ suprem al poporului român, exerciţiul demnităţii acestora îi conferă acestei autorităţi creditul necesar pentru realizarea contribuţiei indispensabile la funcţionarea statului de drept şi a democraţiei politice.

Alte articole

Pensii speciale între 8.000 de lei și 30.000 de lei pentru parlamentari. Ce venituri au cei ce trebuie să-și „taie craca de sub picioare”

Diana Șoșoacă declară război CCR, după ce a fost interzisă la alegerile prezidențiale. Vrea ca judecătorii să poată fi arestați și trimiși în judecată

‘Exerciţiul parlamentar al democraţiei în statul de drept, funcţionarea reală şi normală a pluripartidismului nu se conciliază cu adjudecarea tuturor atribuţiilor şi competenţelor parlamentului de către partidul politic sau alianţa de partide politice care are majoritatea în Parlament. Exigenţele statului de drept sunt satisfăcute şi prin crearea şi respectarea unor cutume în funcţionarea statului de drept, între care şi aceea a aportului electiv a fiecărui partid politic cu reprezentare parlamentară, în raport cu ponderea sa prin potenţialul de vot, la formarea unor instituţii şi autorităţi fundamentale, de rang constituţional, chiar dacă legea de statut a acelei instituţii sau autorităţi nu prevede expres respectarea configuraţiei politice prin rezervarea sau alocarea unui număr de demnităţi ori de mandate’, se mai susţine în documentul transmis Curţii.

În 16 iunie, plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului l-a validat pe fostul senator Vasile Cosmin Nicula, propus de PSD, în funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Conturi şi pentru funcţiile de consilieri de conturi la aceeaşi instituţie au fost validaţi: Dedsi Attila (UDMR), Constanţa Donovici (PSD), Dan Firţescu (PSD), Ileana Manuela Pieleanu (PC) şi Marius Vorniceanu (PSD).