Pe 24 iunie, şeful statului a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra actului normativ care modifică şi completează Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
Legea prevede că în şcoli se vor derula, cu acordul scris al părinţilor sau al reprezentanţilor legali ai copiilor, programe de educaţie pentru viaţă, inclusiv de educaţie sanitară, pentru prevenirea contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor.
„Prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi alin. (5) din Legea fundamentală, precum şi prevederilor art. 61 coroborat cu art. 75 alin. (1), alin. (4) şi alin. (5) prin raportare la art. 73 alin. (3) din Constituţie”, spune Iohannis în sesizare, arătând că actul normativ i-a fost trimis de către Parlament în vederea promulgării pe 5 iunie.
Preşedintele Iohannis arată că, în forma iniţiatorului, iniţiativa legislativă conţinea zece articole şi aducea Legii nr. 272/2004 un număr de 40 modificări şi completări, iar Camera Deputaţilor a amendat „substanţial” actul normativ, intervenind legislativ asupra a 63 de texte.
Şeful statului indică faptul că modificările efectuate de deputaţi au un obiect de reglementare complet diferit faţă de cel avut în vedere de iniţiator şi, implicit, de Senat, încălcându-se prevederile Constituţiei referitoare la competenţa Camerei decizionale în procedura legislativă.
„Legea dedusă controlului de constituţionalitate a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la întoarcerea legii, întrucât Camera Deputaţilor a eludat competenţa decizională a Senatului, sustrăgându-i acesteia această calitate”, se precizează în sesizarea la CCR.
Preşedintele Iohannis subliniază că nerespectarea acestui aspect de procedură atrage neconstituţionalitatea în ansamblu a legii.
Şeful statului arată în sesizarea la CCR că legea face referire la programe de „educaţie sanitară”, înlocuind termenul folosit în prezent – acela de programe de „educaţie sexuală”, subliniind că această terminologie nou introdusă impunea modificarea corespunzătoare a tuturor celorlalte prevederi din Legea nr. 272/2004.
În acest context, el atrage atenţia că legea introduce doar o modificare de formă, fără consecinţe în plan juridic. De asemenea, preşedintele Iohannis consideră că, din redactare, nu reiese cu claritate dacă norma stabileşte că programele de educaţie pentru viaţă sunt în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor sau că educaţia sanitară este cea în vederea prevenirii acestora. El indică şi faptul că, prin eliminarea sintagmei „cel puţin o dată pe semestru”, textul a devenit neclar.
„Nu reiese cu claritate dacă programa şcolară este modificată, în sensul introducerii acestei discipline pe tot parcursul anului şcolar sau, dimpotrivă, este eliminată acea garanţie, instituită iniţial, prin care legiuitorul a urmărit ca programele de educaţie pentru viaţă să fie efectiv puse în practică cel puţin o dată pe semestru, în beneficiul elevilor. Prin eliminarea acestei sintagme nu reiese cu certitudine dacă programele vor avea loc pe întregul parcurs al anului şcolar, o dată pe semestru, o dată pe an sau deloc. Apreciem că această intervenţie legislativă, în realitate, are un efect contrar scopului avut în vedere de legiuitor – cel al asigurării interesului superior al copilului prin participarea acestuia la programe educaţionale”, se menţionează în sesizarea la CCR.
Totodată, preşedintele Iohannis spune că o prevedere a legii a făcut obiectul unor modificări recente, operate prin Legea nr. 45/2020, intrată în vigoare pe 9 aprilie. Astfel, el este de părere că adoptarea şi intrarea în vigoare la intervale scurte de timp a unor legi care au ca scop modificarea şi/sau completarea aceloraşi dispoziţii dintr-un act normativ sunt de natură să afecteze realizarea procesului de sistematizare, unificare şi coordonare a legislaţiei, ceea ce contravine principiului securităţii raporturilor juridice, negarantând astfel claritatea şi previzibilitatea legii.
Şeful statului conchide că legea eludează valorile statului de drept şi conţine dispoziţii ce afectează calitatea şi predictibilitatea sa, solicitând CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că actul normativ este neconstituţional, în ansamblu.
In fiecare zi, copiii nostri au acces, prin telefoanele smart la materiale pornografice. In medie un copil ia contact cu pornografia in jurul varstei de 10 ani dar un segment reprezentativ de copii intra in contact cu materiale pornografice la varste cuprinse intre 5 si 8 ani. Este un fenoment necontrolat in Romania iar multi parinti nici nu stiu cata pornografie acceseaza copiii lor si se ascund in spatele ideii: al meu cu siguranta NU! Acest lucru duce la sexualizarea precoce a copiilor iar in timp poate duce la probleme precum violenta sexuala, frigiditate sau incapacitatea de a avea orgasm, probleme psihologice, si evident avorturi sau sarcini la varste foarte fragede.
România s-a aflat în ultimii ani pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește mamele adolescente, potrivit datelor Eurostat. Cu toate acestea, educația sexuală în școlile din România nu a fost obligatorie până acum și mai puțin de 10% dintre elevi au beneficiat de astfel de cursuri. În aprilie 2020, printr-o lege aprobată de parlament disciplina devine obligatorie în școli, o dată pe semestru. Majoritatea a considerat demersul unul normal, însă proiectul s-a lovit de opoziția puternică a Bisericii Ortodoxe care l-a catalogat ”un atentat asupra inocenței copiilor”. Ministerul Educației nu a venit nici până acum cu lămuriri despre ce vor conține aceste cursuri, cum vor fi adaptate vârstei, cine va preda, astfel că a alimentat valul de supoziții și îngrijorări.
Educatia sexuala este absolut necesara pentru copii si nu este nici o rusine sa se faca in scoala. Sunt foarte multi parinti care NU stiu cum se abordeaza corect acest subiect cu copilul. O discutie cu un copil despre educatie sexuala nu se face cu hai mai bai si asa … ci este si trebuie sa fie o discutie serioasa, bine abordata si sunt multi de multi parinti care nu stiu sau se jeneaza sa poarte acest gen de conversatii si ca urmare, o vor evita.
Desprecopii nu considera ca Biserica trebuie consultata in aceasta chestiune care tine de educatia pentru societate a copilului. La fel cum nu trebuie consultata nici in teme ce tin de sanatate – de pilda vaccinare, epidemii, tratamente medicale sau terapii educationale ale copilului sau adultilor. Biserica poate avea un punct de vedere in dezbaterea publica iar libertatea religioasa trebuie respectata, dar nu trebuie sa ne ascundem in spatele dogmei si sa ignoram realitatea. Educatia sanitara este cu atat mai importanta acum ca niciodata, cand copii au acces nelimitat la informatii necontrolate si deseori incorecte despre sex.
din folclorul de pe retele de socializare
România se află pe primul loc în ceea ce privește rata nașterilor în rândul adolescentelor, procentul la nivel național este de aproape 10%, de patru ori mai mult decât media europeană, potrivit datelor Eurostat. Practic, unul din zece copii născuți în România are o mamă de până la 19 ani.
În 2018, peste 19.000 de fete de până la 19 ani au devenit mame, din care peste 3.900 erau la al doilea copil, 731 la al treilea, fiind înregistrat și 1 caz în care mama era la al 6 copil, potrivit datelor INS consultate de HotNews.ro. Din cele peste 19.000 de mame adolescente, 727 aveau sub 15 ani.
Potrivit studiului Health Behaviour in School-aged Children – HBSC realizat din 4 în 4 ani de către Organizația Mondială a Sănătății și dat publicității în luna mai 2020, 1 din 4 adolescenți care fac sex nu folosește metode de protecție. La vârsta de 15 ani, 1 din 4 băieți (24%) si 1 din 7 fete (14%) declara ca au avut contact sexual.
În 2018, aproape una din zece întreruperi de sarcină a fost făcută de o tânără de până la 19 ani, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
Maternitatea precoce duce la abandon infantil, abandon şcolar şi risc ulterior de excluziune socială, arată Strategia Națională de Sănătate 2014-2020.
Uite, cam asta fac copiii la scoala pustiului meu: 4 lectii in fiecare an, mai putin la cei din clasa a 7a (cei mari) care au 5 lectii. Cursul se numeste „Sexual Health and Relationships”
– La clasa 1 (4.5-5.5 ani): l1: „Eu, sunt unic” Scop: Copiii sa stie sa numeasca partile corpului si sa isi recunoasca individualitatea; l2: „Sentimente, asta e ceea ce simt” Scop: Copiii sa stie sa numeasca sentimentele si sa discute moduri in care isi pot exprima sentimentele fata de persoanele din viata lor. l3: „Stranger-danger; cum sa fii in siguranta” Scop: Copiii sa recunoasca pericolele in leg cu persoanele necunoscute care s-ar apropia de ei si care ar vorbi cu ei si sa se gandeasca la strategii de a aborda asemenea situatii. p4: „”Viata mea, oamenii mei speciali” Copiii sa fie in stare sa recunoasca relatiile deosebite pe care le au in viata si sa numeasca persoanele „speciale” din viata lor.
– la clasa a 2-a (5.5-6.5 ani) L1: Fiintele vii, de unde vin”; scop: Copiii sa stie si sa inteleaga de unde vin fiintele vii – in rel cu animalele si animalutele de casa. l2: „Animalutele de casa, prietenii nostri deoasebiti”: Copiii sa recunoasca relatia speciala pe care o au cu animalutele lor de casa si responsabilitatile de a le ingriji si de a le trata ca pe niste prieteni. l3: „Eu sunt eu, eu sunt ca si tine” Scop: Copiii sa poata sa recunoasca modalitati prin care sa isi foloseasca simturile in a identifica lucruri care le plac sau nu; se asemenea sa se gandeasca la asemanari intre baieti si fete la varsta aceasta. l4: „Viata de familie, cu zile bune si zile rele” Scop: copiii sa inteleaga dinamica diferita in viata de familie, si sa recunoasca situatii cand se simt necajiti, tristi sau nu se simt confortabil.
– clasa a 3-a (6.5-7.5)L1: „Fiintele vii, de unde vin” Scop: copiii sa inteleaga de unde vin oamenii. L2: „Bullying, hai sa ne ocupam si sa rezolvam!” Scop: Copiii sa inteleaga si sa constientizeze problemele care au de-a face cu bully-ing si cum sa reactioneze. De asemenea, sa se gandeasca si la responsabilitatea lor fata de ceilalti in situatii de bullying. L3: „Fete si baieti, toti suntem prieteni” Scop: copiii sa identifice atribute pozitive in relatii. De asemenea sa se gandeasca la perceptii in leg cu genurile fem si masc. L4: „Viata aduce schimbari, exprima-te” Scop: copiii sa dezvolte un vocabular care sa ii ajute sa inteleaga si sa isi exprime sentimentele, sa inteleaga cum sa se descurce cu sentimentele lor si reactiile la ele si la cei din jur
– clasa a 4-a (7.5-8.5 ani) L1: „Cui ii pasa? noua ne pasa” Scop: copiii sa poata sa se gandeasca la diferitele modalitati de a-si exprima sentimentele, si sa ia in consideratie sentimentele celorlalti, mai ales cand e vorba de diferente l2: „A te simti bine, tu alegi” Scop: Copiii sa realizeze ca sentimentele se pot exprima prin atingeri si apropiere intr-un mod potrivit. De asemenea, sa se gandeasca la ce roluri au persoanele de langa ei care pot face alegeri in numele lor L3″ Probleme, putem sa le reparam” Scop: Copiii sa se gandeasca la ce probleme pot aparea, din diferite perspective, si sa se gandeasca la modalitati de reparare a problemelor in diferite situatii L4: „Viata noastra, cui ii pasa de noi” Copiii sa se gandeasca la rolurile diferitelor persoane care au grija de ei, subliniindu-se importanta de a avea grija de sanatate si de a cere ajutor medical la nevoie. Copiilor de asemenea li se va explica despre bebelusi, cum se formeaza si cum se dezvolta.
– clasa a 5-a (8.5-9.5 ani) L1: „Eu sunt in regula, tu esti in regula” Scop: Copiii sa inteleaga importanta de a respecta si a avea grija de cei din jur in comunitatea din clasa L2: „Eu sunt eu, tu esti tu” Scop: Copiii sa inteleaga importanta talentelor si abilitatilor individuale, si sa recunoasca sustinerea pe care o primesc din partea familiei si prietenilor. De asemenea, sa ajunga sa recunoasca influentele negative. L3: „Corpul meu, dreptul meu” Scop: Copiii sa fie mai constienti de a intelege si „administra” sentimente si emotii. Vor intelege abilitatea de a-si exercita drepturile de a raspunde la chestiuni care se refera la corpul lor si la comportamentul altora cand e vorba de corpul lor. L4: „Crestem, ce se schimba” Scop: Copiii sa stie despre schimbarile corpului in pubertatea timpurie si sa foloseasca cu incredere terminologia in leg cu partile corporale. Copiii de asemenea sa stie chestiuni legate de infectii si control.
– Clasa a 6-a (9.5-10.5 ani) L1: „Prieteniile, ce le face sa functioneze?” Scop: Copiii sa poata discuta componentele continute de o prietenie sanatoasa, sa se gandeasca ce face ca prietenia sa functioneze, si ce elemente pot schimba aceste lucruri. l2 „Esti in siguranta cand esti online?” Copiii sa fie constienti si sa inteleaga problemele si pericolele in leg cu folosirea internetului si a telefoanelor mobile, si sa inteleaga clar cum se pot proteja si cum pot preveni situatiile periculoase L3: „treburi de baiat, treburi de fata, cum e cu treburile astea?” Scop: Copiii sa isi dezvolte intelegerea despre inegalitatea dintre sexe si cum media si societatea contribuie la asta si chestiunile care o afecteaza. L4:” Cresc, ce se intampla cu mine?” Scop: Copiii sa poata sa inteleaga schimbarile fizice si emotionale prin care trec in timpul pubertatii si sa discute ce intrebari sau griji au in leg cu pubertatea
– si finally clasa a 7-a (10.5-11.5 ani) l1: „Iesim in oras, suntem in siguranta” Scop: Copiii sa inteleaga importanta de a sta in siguranta cand ies in oras cu prietenii l2: „Varsta se schimba, se schimba si sentimentele” Scop: Copiii sa identifice si sa discute sentimente legate de schimbarea relatiilor din viata lor si sa poata sa articuleze de ce se simt in acest fel l3:”Cresc, cum ma simt” Scop: Copiii sa fie constienti de schimbarile emotionale pe care le aduce pubertatea la ei si la colegii lor L4 „Crestem – partile corpului” Copiii sa inteleaga procesul reproducerii L5 „Familiile – cum sunt ele?” Copiii sa aiba o cat mai mare toleranta, respect si intelegere a varietatii tipurilor de familii care pot exista si care exista in societatea noastra
Am inteles ca acest „curs” a fost facut de Consiliul local Glasgow in parteneriat cu NHS-ul local, si poate fi predat de profesorii care au facut un curs special in aceasta privinta. De exemplu, in scoala baietelului meu, cursul poate fi predat de trei cadre didactice.
Cum am mai spus, scoala a oferit parintilor posibilitatea sa vina sa li se prezinte cursul, metodele de predare, materialele (sunt niste caietele, cateva pagini fiecare, pentru fiecare clasa, cu explicatii, desene, „teme” gen fisa), si sa puna intrebari – spune Darkbendis, o mamica romanca din Marea Britanie.