UPDATE: Curtea Constituțională a decis, marți, admiterea sesizării de neconstituționalitate formulată de PNL cu privire la înființarea Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea posibilei implicări a Serviciului de Pază și Protecție (SPP) în activitatea unor partide politice, informează Mediafax.
Curtea Constituţională dezbate marţi sesizarea PNL privind neconstituţionalitatea hotărârii Parlamentului de constituire a Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru verificarea posibilei implicări a Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP) în activitatea unor partide politice şi a unor lideri ai acestor formaţiuni, liberalii arătând că înfiinţarea unei astfel de comisii este nelegală.
Sesizarea de neconstituţionalitate privind Hotărârea Parlamentului României nr.31/2018 privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru verificarea posibilei implicări a Serviciului de Protecţie şi Pază în activitatea unor partide politice şi în activitatea unor lideri ai acestor partide, sesizare formulată de Liderul Grupului Parlamentar al Partidului Naţional Liberal, se află pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a CCR.
Sesizarea PNL privind neconstituţionalitatea hotărârii Parlamentului de constituire a Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru verificarea posibilei implicări a Serviciului de Protecţie şi Pază în activitatea unor partide politice şi a unor lideri ai acestor formaţiuni a fost depusă în 10 iulie, liberalii arătând că înfiinţarea unei astfel de comisii este nelegală.
Liberalii spun că, potrivit legii SPP, activitatea serviciului este organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi este controlată de Parlament, prin Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi nu există nicio raţiune pentru care Parlamentul ar constitui o altă comisie specială.
Liberalii mai arată în sesizarea către CCR că înfiinţarea unei astfel de comisii duce la o slăbire a rolului pe care îl au comisiile permanente ale Parlamentului în sensul că, neavându-se încredere în activitatea lor, Parlamentul îşi creează două rânduri de comisii care să desfăşoare aceeaşi activitate – o comisie permanentă şi o comisie specială de anchetă.
„Nu există niciun motiv pentru care Parlamentul să înfiinţeze o nouă comisie special pentru activitatea Serviciului de Protecţie şi Pază, din moment ce există deja o Comisie permanentă cu acelaşi obiect de activitate. Înfiinţarea acestei comisii ar însemna o dublare a activităţii unei comisii deja existente şi o reducere a rolului pe care îl au comisiile permanente ale Parlamentului. În cadrul Hotărârii de înfiinţare a Comisiei se poate constata faptul că aceasta nu face nicio referire la evenimente/acţiuni care constituie fapte concrete, relevante asupra interesului public general, a căror existenţă ar determina un impact negativ asupra societăţii, ci doar se limitează la a stabili competenţa comisiei de a verifica o serie de aspecte care ţin de activitatea curentă din cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază”, arată PNL în sesizarea transmisă CCR.
Liberalii mai spun că ancheta parlamentară declanşată de această comisie nu ar viza posibile acţiuni care s-au petrecut şi care au produs efecte negative, ci ar fi un control asupra activităţii SPP; control făcut în afara cadrului legal
În sesizarea către CCR, PNL mai arată că instituirea unui control ierarhic prin intermediul acestei comisii de anchetă aduce atingere şi principiului separaţiei puterilor în stat.
Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a aprobat pe 4 iulie constituirea Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea posibilei implicări a Serviciului de Protecţie şi Pază în activitatea unor partide politice şi în activitatea unor lideri ai acestor partide.
De asemenea, Parlamentul a aprobat hotărâre potrivit căreia, până la data de 1 octombrie, comisiile pentru apărare ale Camerei Deputaţilor şi Senatului urmează să facă o anchetă cu privire la activitatea directorului Serviciului de Protecţie şi Pază, Lucian Pahonţu, şi a modului în care este posibil ca acesta să fi implicat instituţia în activităţi care exced cadrul legal de funcţionare.