Comisia de anchetă a activităţii şefului SPP, neconstituţională. CCR a admis sesizările PNL şi USR

Comisia parlamentară de anchetă a activităţii şefului SPP nu are un obiect concret de cercetare, aşa cum prevede Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului – a constatat marţi Curtea Constituţională a României, care a admis sesizările PNL şi USR cu privire la neconstituţionalitatea hotărârii prin care a fost înfiinţată comisia.

Citeşte şi: Ludovic Orban, despre neconstituţionalitate comisiei deanchetă a SPP: Iată că CCR ne dă dreptate în bătălia cu PSD

„În ziua de 3 aprilie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.l) din Constituție şi al art.27 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcționarea Curții Constituţionale, a luat în dezbatere sesizările de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr.11/2018 privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea activității Directorului Serviciului de Protecție și Pază, domnul Pahonțu Lucian-Silvan, și a modului în care este posibil ca acesta să fi implicat instituția în activități care excedează cadrului legal de funcționare, sesizări formulate de un număr de 56 de deputați aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal și de un număr de 22 de deputați aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România”, se precizează în comuniatul CCR.

„Având în vedere obiectul celor două dosare, Curtea a dispus conexarea acestora.

Alte articole

CCR declară neconstituțională suprataxarea producătorilor de energie. Guvernul ar putea fi obligat să restituie sumele deja plătite

Avocatul Poporului a contestat legea pensiilor militare, adoptată recent în Parlament, la Curtea Constituțională

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis sesizările de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile Hotărârii Parlamentului României nr.11/2018 privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea activității Directorului Serviciului de Protecție și Pază, domnul Pahonțu Lucian-Silvan, și a modului în care este posibil ca acesta să fi implicat instituția în activități care excedează cadrului legal de funcționare sunt neconstituționale.

Analizând conținutul normativ al hotărârii criticate, Curtea a constatat că prin aceasta a fost înființată o comisie de anchetă care nu are un obiect concret de cercetare, respectiv verificarea necesară clarificării anumitor cauze sau împrejurări în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative, așa cum se prevede în cuprinsul art.9 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului. Întrucât obiectul de verificare al comisiei de anchetă vizează aspecte legate de activitatea curentă a Serviciului de Protecţie şi Pază, care intră, potrivit legii, în sfera de control a comisiilor pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Parlament, hotărârea astfel adoptată contravine prevederilor art.64 alin.(4) din Constituție referitoare la comisiile permanente și comisiile de anchetă, sub aspectul competențelor fiecăreia dintre aceste comisii. Mai mult, competențele de verificare atribuite comisiei de anchetă, fie că acestea fac trimitere expresă la domnul Pahonţu Lucian-Silvan, fie că au ca obiect modul de îndeplinire a atribuțiilor de director al Serviciului de Protecţie şi Pază, au un evident caracter intuitu personae, controlul efectuat urmând a identifica eventualele sale abateri de la normele legale în vigoare, abateri care dacă s-ar dovedi reale ar fi de natură să atragă răspunderea juridică a acestuia (disciplinară sau penală). Așadar, prin obiectivele fixate, activitatea de control a comisiei de anchetă, înființată prin Hotărârea Parlamentului nr.11/2018, nu respectă rolul constituțional al comisiilor de anchetă, prevăzut de art.64 alin.(4) din Constituție, așa cum a fost stabilit și dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale, contravenind și prevederilor art.147 alin.(4) din Constituție referitoare la caracterul general obligatoriu al deciziilor instanței constituționale.

În ceea ce privește competențele comisiei de anchetă, Curtea a reținut că obiectivul stabilit de art.1 lit.h) din Hotărârea Parlamentului nr.11/2018 se suprapune peste competența Ministerului Public, respectiv a instanței judecătorești, care, autorizând activitatea specifică culegerii de informaţii, a realizat inclusiv controlul de legalitate sub aspectul respectării art.1 alin.(1) din Legea nr.191/1998. Consecința acestei suprapuneri de competențe, coroborate cu împrejurarea că verificarea vizează activități care au parcurs deja procedura de autorizare, este că ancheta parlamentară se convertește implicit într-o verificare a însăși actelor emise de aceste autorități publice, cu încălcarea art.124 alin.(3), art.126 alin.(1) și alin.(2), precum și a art.132 alin.(1) din Constituție.

De asemenea, obiectivul prevăzut la art.1 lit.j) din Hotărârea Parlamentului nr.11/2018 excedează cadrului constituțional referitor la comisiile parlamentare de anchetă, întrucât instituie, indirect, o competență de control asupra Ministerului Public în ceea ce privește activitatea de valorificare a datelor și informațiilor transmise prin actele de constatare de către Serviciul de Protecție și Pază, cu încălcarea dispozițiilor art.64 alin.(4) și art.132 alin.(1) din Constituție.

În fine, Curtea a constatat că dispozițiile art.8 alin.(4) din Hotărârea Parlamentului nr.11/2018, care prevăd că „refuzul persoanelor invitate la Comisia parlamentară de anchetă […] poate fi considerat ca obstrucționare sau împiedicare a aflării adevărului și poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală”, încalcă prevederile art.1 alin.(4) şi alin.(5) din Constituţie, Parlamentul având competența de a reglementa infracțiuni doar prin lege, în exercitarea funcției sale constituționale de legiferare, iar nu prin hotărâri, în exercitarea funcției sale de control asupra altor autorități ale statului.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președinților celor două Camere ale Parlamentului.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a aprorbat în 20 februarie, cu 225 de voturi „pentru” şi 106 voturi „împotrivă”, înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetare a activităţii Serviciului de Protecţie şi Pază. 

Obiectivele acestei comisii sunt următoarele: identificarea procedurilor stabilite pentru respectarea ordinelor pe unitate, a regulamentelor militare, precum şi modalitatea de comunicare a ordinelor de serviciu; determinarea implicării directorului SPP în influenţarea unor decizii politice sau în planuul politic; verificarea unei eventuale modalităţi de implicare a SPP în activităţi care exced cadrul legal de funcţionare de către directorul instituţiei, domnul Pahonţu Lucian-Severin; verificarea rapoartelor de activitate ale directorului SPP din ultimii cinci ani; identificarea protocoalelor încheiate cu alte instituţii, a regulilor de relaţionare cu acestea precum şi verificarea respectării cadrului legal de acţiuni prevăzute în aceste colaborări; verificarea modului şi a criteriilor în care au fost desemnaţi ofiţerii de protecţie a demnitarilor; identifarea numărului de mandate de supraveghere video-audio solictate în vbaza art 14, lit d din legea 191/1998, precum şi verificarea respectării cadrului legal.

În 22 februarie, PNL a atacat la CCR hotărârea privind înfiinţarea acestei comisii, motivând că obiectivele anchetei intră în competenţa CSAT şi a preşedintelui României.

În sesizarea depusă la CCR, PNL a susţinut că „pentru a respecta rolul constituţional al comisiilor de anchetă, aşa cum a fost decelat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, hotărârea de constituire a comisiei de anchetă ar trebui să aibă ca obiectiv verificarea unor situaţii de fapt, aspecte sau fenomene sociale relevante generate de activitatea unei instituţii sau a unor instituţii, în niciun caz să vizeze o persoană”.

PNL afirmă că din 1990 şi până în prezent au fost constituite 14 de comisii parlamentare de anchetă, dar niciuna nu a avut ca scop verificarea unei anumite persoane, ci au vizat activităţi ale unor autorităţi sau instituţii publice, clarificarea unor fapte/împrejurări.

„Ambiguitatea sintagmei implicarea în influenţarea unor decizii politice sau implicarea în plan politic sunt extrem de vagi, de natură să afecteze activitatea comisiei de anchetă şi a membrilor acestora, care nu vor putea să îşi ordoneze acţiunile de control pe baza unor obiective clare şi precise”, afirmă PNL în sesizarea de neconstituşionalitate depusă la CCR.

Preşedintele Klaus Iohannis declara că înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetă privind Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP) i se pare „o aflare în treabă politicianistă”, spunând că opinia sa despre SPP este extrem de clară – începând de la director şi până la ultimul angajat este un corp de profesionişti care fac o muncă foarte bună şi foarte grea.

Liderul PNL, Liviu Dragnea, spunea că se ajunsese la o stare de tensiune între Guvernul Mihai Tudose şi PSD şi chiar coaliţie, care nu putea duce la nimic bun. Dragnea a spus că, instituţional, orice premier trebuie să aibă contacte cu SRI, cu SIE şi cu SPP, însă şeful SPP, Lucian Pahonţu, a fost implicat mai mult decât era cazul în Guvern. El a lansat şi ulterior noi atacuri la adresa şefului Serviciului de Protecţie şi Pază, Lucian Pahonţu, spunând că acesta avea o practică foarte nocivă – îşi folosea angajaţii pentru a culege informaţii, apoi mergea la Parchete sau la instanţe şi transmitea anumite mesaje. La rândul său, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a cerut ca SPP să fie trecut prin lege în subordinea Ministerului de Interne.