CCR: Biroul Permanent al Senatului a blocat procedura de încetare a mandatului lui Mora Akos

Judecătorii Curţii Constituţionale susţin, în motivarea deciziei privind conflictul constituţional generat ca urmare a solicitării ANI de încetare a mandatului senatorului Akos Mora, că procedura parlamentară a fost blocată la nivelul conducerii Senatului.

„Biroul Permanent al Senatului a blocat procedura regulamentară care prevede, în faza ulterioară întocmirii raportului comisiei, dezbaterea şi votul Plenului Camerei Parlamentului cu privire la existenţa stării de incompatibilitate a unui parlamentar (…)Neasumarea competenţei în a decide în acest caz şi refuzul autorităţii legiuitoare – Senatul de a îndeplini o obligaţie constituţională, legală şi regulamentară generează conflictul juridic de natură constituţională”, se arată în în motivarea deciziei CC.

De asemenea, judecătorii precizează că Biroul Permanent ar fi trebuit să includă pe ordinea de zi a plenului Senatului „raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, Senatul fiind corpul deliberativ prin care Parlamentul îşi îndeplineşte atribuţiile constituţionale”.

„Curtea constată că există un conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească şi autoritatea legiuitoare, prin neasumarea competenţei în a decide în acest caz şi refuzul acesteia din urmă de a-şi îndeplini atribuţiile constituţionale şi legale cu care a fost învestită”, se arată în decizia Curţii Constituţionale.

Totodată, judecătorii constituţionali apreciază că Biroul Permanent al Senatului şi-a însuşit actul decizional în cazul senatorului Akos Mora, deliberând asupra aspectelor cuprinse în documentul întocmit de Comisia juridică pentru a apoi să comunice Agenţiei Naţionale de Integritate punctul de vedere al senatorilor jurişti.

„Procedura urmată şi hotărârea adoptată exced competenţei Biroului Permanent al Senatului, care prin conduita sa a angajat Senatul, ca autoritate publică, într-un conflict juridic de natură constituţională”, se precizează în decizia Curţii Constituţionale adoptată în 13 noiembrie şi publicată luni în Monitorul Oficial.

De asemenea, Curtea Constituţională susţine, în motivarea deciziei privind cazul senatorului Akos Mora, că Parlamentul trebuie să opereze o modificare a Legii privind integritatea înainte de a lua o decizie asupra încetării sau menţinerii mandatului acestuia, pentru a clarifica ambiguităţile legii.

Judecătorii constituţionali semnalează faptul că în Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice prevederile legale sunt de natură a crea o confuzie asupra aplicării interdicţiilor de a mai ocupa funcţii publice.

Astfel, CC susţine că articolul 25, alineatul 2 a generat o interpretare divergentă faţă de cazurile în care se aplică prevederea legală în cazul constatării unei incompatibilităţi.

„Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”, prevede textul invocat de CC.

Judecătorii sesizează faptul că din partea Comisiei juridice a Senatului a existat o interpretare „literal-gramaticală” potrivit căreia termenul „aceeaşi” instituit de legiuitor nu poate fi interpretat ca fiind sinonim cu „toate”, legiuitorul evidenţiind tocmai identitatea funcției eligibile respective, anume prin folosirea sintagmei „nu mai poate ocupa aceeaşi funcție”.

Această interpretare se bazează pe diferenţa între funcţia de consilier judeţean şi cea de senator, astfel încât constatarea incompatibilităţii în funcţia de consilier judeţean ar genera interdicţia persoanei de a mai ocupa doar funcţia de consilier judeţean, nu şi pe cea de senator.

Pe de altă parte, CC prezintă interpretarea „sistematică-istorică”, realizată de ÎCCJ, conform căreia, „odată constatată definitiv existenţa unei stări de incompatibilitate, persoana în sarcina căreia această stare a fost stabilită decade din dreptul de a mai ocupa orice altă funcţie de natura celei care a generat starea de incompatibilitate”. Această interpretare are la bază argumentaţia potrivit căreia atât funcţia de consilier judeţean, cât şi cea de senator ar fi considerate „funcţii eligibile”.

„Curtea Constituţională constată că lipsa de claritate a normei impune cu necesitate lămurirea înţelesului său printr-o operațiune tehnico-juridică de natură a soluționa adecvat problema de natură constituțională generată tocmai de conținutul imprecis al acesteia”, se mai arată în decizia CC.

De asemenea, judecătorii susţin că înainte de a decide cu privire la încetarea mandatului senatorului PNL, Akos Mora, „Parlamentul trebuie să procedeze, în prealabil, la interpretarea legală a dispoziţiilor menţionate” prin raportare la Legea privind normele de tehnică legislativă.

„Prin urmare, Parlamentul României trebuie să declanşeze procedura legislativă în scopul adoptării unei legi prin care fie se interpretează dispoziţiile art.25 alin.(2) din Legea nr.176/2010 în sensul eliminării oricărei confuzii cu privire la domeniul acestora de incidenţă, fie se modifică dispoziţiile în cauză, astfel încât să existe o congruenţă între litera şi spiritul legii, în acord cu voinţa legiuitorului”, se precizează în decizia Curţii Constituţionale, se mai precizează în decizia CC.

Vicepreşedintele Senatului Cristian Dumitrescu a declarat, luni, că, în cazul solicitării de încetare a mandatului senatorului PNL Akos Mora, Comisia juridică are termen până pe 25 ianuarie anul viitor de a redacta un raport asupra propunerii, care să fie supus votului plenului Senatului.

Vicepreşedintele Senatului a precizat că a fost transmisă Biroului Permanent o scrisoare din partea Curţii Constituţionale în cazul lui Akos Mora, ca urmare a deciziei CC asupra conflictului de natură constituţională între Senat şi CSM.

„Am transmis această scrisoare Comisiei juridice pentru a prezenta un raport pentru că până la urmă trebuie să decidem în plen despre statutul domnului senator. Fiindcă a intervenit această decizie a Curţii Constituţionale, trebuie să avem un raport care va fi prezentat până pe data de 25 ianuarie pentru a fi apoi propus plenului pentru o decizie”, a declarat Dumitrescu.

El a menţionat că, potrivit deciziei CC, este obligaţia Senatului de a decide în plen asupra mandatului senatorului PNL Akos Mora.

Preşedintele Senatului, liderul PNL Crin Antonescu, declara, în 13 noiembrie, că a luat act de decizia Curţii Constituţionale în cazul senatorului Akos Mora, iar instituţia pe care o conduce se va pronunţa, dar nu există din punctul său de vedere vreun motiv pentru retragerea mandatului parlamentar.

„Nu pot decât să iau act de decizia Curţii şi, aşa cum Curtea cere, Senatul se va prezenta în această chestiune, din punctul meu de vedere nu e niciun fel de dubiu, Senatul nu are niciun fel de motiv şi nu are nici posibilitatea în situaţia în care ne aflăm de a retrage un mandat unui senator, pentru că nu i-am dat noi acest mandat, pentru că el nu a comis nicio încălcare de lege în exerciţiul mandatului de senator”, a declarat Antonescu.

Liderul PNL a precizat că trebuie să aibă loc o clarificare a legii privind regimul incompatibilităţilor, deoarece „scopul ANI nu este de a face vânătoare politică pe alese, ci acela de a preveni şi de a reduce, dacă nu elimina, orice situaţie de conflict de interese şi de incompatibilitate”.

„Legislaţia trebuie să fie foarte clară, adică oamenii trebuie să ştie foarte limpede ce le permite legea să facă şi ce nu, dacă e vorba de poziţia de incompatibilitate ea trebuie să fie notificată şi în cunoştinţă de cauză ei să ia decizia, nu să punem problema de a retrage mandate de senator pentru incompatibilităţi de acum câţiva ani în funcţii de consilieri locali sau cazuri din astea”, a mai afirmat Antonescu.

Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ICCJ şi Senat, prin omisiunea forului legislativ de a finaliza procedura parlamentară cu privire la cazul senatorului PNL Daniel Mora, Senatul urmând să decidă în legătură cu mandatul parlamentarului.

„Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de ICCJ, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, prin omisiunea acestuia din urmă de a finaliza procedura parlamentară cu privire la sesizarea ANI. Senatul României urmează să decidă cu privire la încetarea sau nu a calităţii de senator a domnului Mora Akos Daniel, după interpretarea legală a dispoziţiilor art 25, alin 2, din legea 176/2010”, se arată în decizia din 13 noiembrie a CC, luată cu unanimitate.

Preşedintele CSM a sesizat, la finele lunii octombrie, Curtea Constituţională cu o cerere de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională, în cazul refuzului Senatului de a decide demiterea din funcţie a lui Daniel Mora, în urma hotărârii definitive a ICCJ prin care s-a stabilit incompatibiliatea acestuia.